Sari direct la conținut

Șefa Parchetului European a deranjat „lăcustele albastre”. Atacuri succesive împotriva Laurei Codruța Kovesi

HotNews.ro
Laura Codruţa Kovesi, Foto: JOHN THYS / AFP / Profimedia
Laura Codruţa Kovesi, Foto: JOHN THYS / AFP / Profimedia

Opoziția din Grecia denunță un „atac” din zona partidului de guvernământ Noua Democrație de a afecta prestigiul instituției Parchetului European și tentativa de „demolare” a șefei instituției, Laura Codruța Kovesi, considerând că această încercare are drept cauză faptul că EPPO a documentat, prin anchetare și întocmirea dosarului care a stârnit „scandalul OPEKEPE”, privind subvenții europene acordate pentru mari suprafețe fictive de pășuni, potrivit publicației elene ΝEWS 24/7, citată de Rador Radio România.

Publicația grecească face referire la „lăcustele albastre”, amintind de culoarea partidului Noua Democrație, aflat la guvernare în Grecia

Conform NEWS 24/7, „săgețile” indirecte la adresa mecanismului european de control par a fi în „centrul” argumentelor pe care le contrapun cei doi foști miniștri implicați în acest caz: Makis Voridis și Lefteris Avgenakis.

Constatarea partidelor de opoziție se bazează pe un articol al fostului ministru și în prezent parlamentar Sofia Voultepsi, publicat în ziarul „Manifesto”.

Articolul se referă la șefa Parchetului European, Laura Codruța Kovesi, având titlul: „România: thriller judiciar cu Kovesi – Un grup infracțional o implică pe Procurorul European”.

Ce acuză opoziția din Grecia

Conform partidului de opoziție PASOK, articolul „o vizează și discreditează în titlu în mod neprovocat pe Procurorul European, deși în interiorul articolului pledează pentru neimplicarea acesteia.

Și asta pentru a ajunge la concluzia că „toate acestea sunt pentru cei care susțin că menționarea unor nume în conversațiile unor terți reprezintă indicii serioase de vinovăție”.

Această ultimă referire a Sofiei Voultepsi este percepută de principalul partid de opoziție că stabilește o corelație cu cazul OPEKEPE.

Din acest motiv, PASOK pune următoarele întrebări: „Cât de jos se vor coborî reprezentanții Noii Democrații pentru a justifica ceea ce nu poate fi justificat? Nu arată respect față de nicio instituție? Atacurile reprezentanților Noii Democrații împotriva justiției europene exprimă punctele de vedere ale guvernului? Acționează ei singuri sau sub îndrumarea centrală a Palatului Maximou (sediul guvernului grec, n.r.)?”

PASOK a subliniat că „guvernul este chemat să ia o poziție cu privire la relatările incalificabile ale parlamentarei sale. Dacă nu se distanțează, înseamnă că însuși regimul Mitsotakis se află în spatele acestor stratageme”.

Și partidul Noua Stângă (Syriza) pare să ajungă la această concluzie politică, afirmând că „figuri triste ale găștii guvernamentale încearcă să o demoleze pe Procurorul European. În loc de răspunsuri, continuă atacurile la adresa celor care încearcă să dezvăluie adevărul”.

Încercări de discreditare a Parchetului European

Din această perspectivă, un element interesant al subiectului este acela că pozițiile exprimate de Sofia Voultepsi par să prezinte asemănări semnificative cu unele dintre cele exprimate de cei doi implicați principali în cazul OPEKEPE: foștii miniștri ai Dezvoltării Rurale Makis Voridis și Lefteris Avgenakis, întrucât încercarea indirectă de a discredita instituția Parchetului European pare să fie un element cheie al „liniei lor de apărare”.

Concret, Lefteris Avgenakis a încercat să conteste „greutatea specială” a dosarelor pe care Parchetul European le transferă autorităților statelor membre ale UE și parlamentelor naționale.

Relevantă este referirea sa la dezbaterea din Parlamentul Greciei, când propunerile opoziției (PASOK, Syriza) cu privire la înființarea unei comisii preliminare de anchetă au fost respinse, propunerile fiind bazate pe dosarele Parchetului European.

Fostul ministru a descris dosarul drept „formal”, spunând că: „Procurorul European a transmis sute de cazuri într-un mod similar către cele douăzeci și patru de state membre ale Uniunii Europene care intră sub incidența Parchetului European, fără rechizitorii, fără o evaluare a răspunderii penale, ca o aplicare formală a competenței sale de a proteja interesele financiare – în mod corect – ale Uniunii Europene, așa cum s-a întâmplat și în dosarul pe care îl discutăm”.

Ba chiar a mers și mai departe, afirmând: „Conform însă raportului anual al Parchetului European din 2024, Parchetul European sub conducerea doamnei Kovesi avea un total de 2.666 de cazuri active, fără a fi emise hotărâri judecătorești definitive sau rechizitorii pentru marea majoritate a acestora. Trebuie menționat că au fost inițiate urmăriri penale în 205 dintre acestea în 2024, adică o rată de puțin sub 8%. Invocarea acestor cifre, nici mai mult, nici mai puțin, prezintă instituția Parchetului European ca producând dosare care nu duc nicăieri, cu intenția evidentă de a submina prestigiul instituției în cauză”.

Un parlamentar de la putere a minimalizat informațiile de la EPPO

El a concluzionat chiar că „transmiterea datelor către Parlament face parte dintr-o anchetă generală, neincriminatorie, integrată în mecanismul european de răspundere”.

Makis Voridis din partidul de guvernamânt a fost mai atent în formulare, dar… caustic față de Parchetul European, în poziția exprimată în cadrul aceleiași ședințe. Adresându-se opoziției, el a subliniat că nu există nicio evaluare a datelor din dosarul cauzei, comentând că „o consecință logică a acestei evaluări, dacă o adoptați, este că doamnele procuroare fac ceva ilegal. Eu spun că nu fac asta și nu fac o evaluare. Și mai spun ceva, că nu fac o descriere a faptelor”.

În acest mod indirect, el a minimalizat datele colectate de Parchetul European, în ciuda faptului că acestea includ binecunoscutele conexiuni telefonice, care au „demascat” funcționarea unui mecanism de delapidare a fondurilor UE.

În acest timp, „cea mai oficială” versiune afișată de Noua Democrație, așa cum a fost exprimată de vicepreședintele partidului și al guvernului, Kostis Hatzidakis, insistă să prezinte Comisia Parlamentară de Anchetă aprobată pe data de 29 iulie drept un loc în care este posibil să reiasă răspunderi penale ale unor miniștri.

Acesta este răspunsul dat la relatările presei internaționale care vorbesc, precum POLITICO, despre o „blocare” de către guvernul grec a anchetelor de acest tip.

Comisie de anchetă pentru scandalul OPEKEPE

Kostis Hatzidakis a susținut într-un interviu pentru un post de radio că „problema OPEKEPE este extrem de neplăcută pentru guvern și pentru toate partidele care au guvernat. Există o comisie de anchetă, ancheta va fi demarată de către Parlament în ședințe publice. Și noi am spus că, dacă există dovezi, ar fi o prostie politică din partea guvernului să încerce să ascundă ceva ce întreaga lume ar vedea”.

Această afirmație a fost însă respinsă de opoziție, care invocă documente din dosarul Parchetului European. Acolo se subliniază că o depășire a datei de 6 februarie va însemna foarte probabil prescrierea răspunderii penale pentru Makis Voridis.

Publicația elenă subliniază că majoritatea parlamentară a partidului Noua Democrație a acordat Comisiei de Anchetă (care își va începe activitatea în toamnă, n.r.) un termen de 3 luni pentru depunerea raportului privind concluziile audierilor parlamentare, în timp ce pentru alte comisii, de exemplu, pentru accidentul feroviar de la Tempi, a fost acordată doar o lună, ceea ce ar asigura astfel împlinirea termenului de prescriere a faptei.

Alegeri București 2025: Vezi aici prezența și rezultatele LIVE pe hartă și grafice interactive.
Sondaje, Comparații, Informații de la celelalte alegeri. Toate datele esențiale pe alegeri.hotnews.ro.

INTERVIURILE HotNews.ro