Senatul ar urma sa voteze luni legea care acorda superimunitate judecatorilor Curtii Constitutionale: nu pot fi urmariti penal, retinuti, arestati sau trimisi in judecata decat cu votul a doua treimi dintre ei

Proiectul de lege prin care se acorda o superimunitate judecatorilor Curtii Constitutionale, in sensul in care acestia nu pot fi urmariti penal, retinuti, arestati preventiv si nici trimisi in judecata decat cu votul a doua treimi dintre ei, se afla pe ordinea de zi a plenului Senatului de luni, for decizional in acest caz, dupa ce Camera Deputatilor a adoptat proiectul in aprilie anul trecut.

UPDATE Votul s-a amanat pe saptamana viitoare, intrucat sedinta a inceput tarziu si senatorii nu au mai ajuns la acest punct pe ordinea de zi.

Initiatorul proiectului este deputatului Adnagi Slavoliub (minoritati).

Comisia juridica a dat in noiembrie un raport favorabil prin care nu a modificat principala prevedere, fata de forma adoptata de Camera Deputatilor.

Astfel, se propune modificarea art. 66 din Legea 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale:

„(1)Judecatorii Curtii nu pot fi urmariri penal, retinuti, arestati, perchezitionati sau trimisi in judecata penala decat cu incuviintarea plenului Curtii Constitutionale, la cererea ministrului justitiei, sesizat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

(2) Incuviintarea prevazuta la alin 1 se da cu votul a doua treimi din numarul judecatorilor Curtii Constitutionale, dupa ascultarea judecatorului in cauza.

(3) Pentru infractiuni savarsite de judecatorii Curtii, urmarirea penala si trimiterea in judecata se fac numai de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, iar competenta de judecata apartine Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

(4) In caz de infractiune flagranta, judecatorii Curtii pot fi retinuti si supusi perchezitiei, ministrul justitiei informandu-l de indata pe presedintele Curtii Constitutionale.

(5) Judecatorul trimis in judecata penala poate fi suspendat prin decizia plenului Curtii Constitutionale, adoptata cu votul a doua treimi din membrii Curtii. In cazul unei decizii de achitare, suspendarea inceteaza, iar in cazul unei decizii definitive de condamnare, mandatul de judecator al Curtii inceteaza de drept.”

De asemenea, printr-un amendament admis de catre senatorii juristi se propune modificarea art. 68: „Judecatorul care a fost numit pentru restul de mandat al unui alt judecator, cu o durata mai mica de 5 ani, va puutea fi numit, la reinnoirea Curtii Constitutionale, pentru un mandat complet de 9 ani.”

Un alt amendament admis de comisia juridica prevede ca judecătorii CCR „cu o vechime în muncă de cel puţin 25 de ani, indiferent de vârstă şi de data pensionării, beneficiază, la cerere, de pensie de serviciu egală cu 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară şi sporurile avute”.

Prevederea potrivit căreia pensia de serviciu a judecătorilor CCR poate fi cumulată cu orice ale venituri realizate, a fost eliminată de senatorii Comisiei juridice.