Situație incertă la SNR: Membrii CA-ului se tem să mai semneze decizia de revocare a directorului general, ca să nu li se impute apoi cei 230.000 de lei pe care ar trebui să-i plătească acestuia

Membrii Consiliului de Administrație al Societății Naționale de Radiocomunicații (SNR) nu au semnat încă decizia luată joi prin videoconferință de înlocuire a directorului general al acestei companii, Eugen Brad, cu liberalul Dragoș Preda, fost secretar de stat în Comunicații, potrivit surselor HotNews.ro. Motivul? Decizia venită joi direct de la Ministrul USR-PLUS, Ciprian Teleman, a fost executată de cei 5 membri din CA-ul SNR, însă aceștia se tem acum să semneze ca să nu le impute ulterior Curtea de Conturi suma de 230.000 de lei pe care ar trebui să i-o plătească lui Brad.

Consiliul de Administraţie al Societăţii Naţionale de Radicomunicaţii este următorul:

Marian Murguleț – Preşedinte (26.03.2021 – prezent)
Valerian Vreme – Membru provizoriu (26.03.2021 – prezent)
Lázló Borbely – Membru provizoriu (26.03.2017 – prezent)
Corneliu Mănescu – Membru provizoriu (26.03.2021 – prezent)
Marius Cătălin Rizea – Membru provizoriu (26.03.2021 – prezent)

Contactat vineri de HotNews.ro în legătură cu aceste informații, Marian Murguleț, președintele CA-ul SNR, nu a dorit să comenteze. Nici alți membri ai conducerii SNR nu au dorit să comenteze.

Cum s-a decis joi schimbarea directorului general al SNR:

Eugen Brad, director tehnic SNR

Foto: Hotnews

Schimbarea lui Eugen Brad (peste 60 ani), un inginer cu peste 20 de ani în SNR, neafiliat politic, s-a făcut în condiții amiabile, dar pentru că înlocuirea lui nu s-a făcut printr-o competiție conform OUG 109/2011, acesta va primi peste 230.000 de lei în maxim 30 de zile, conform prevederilor din contractul de mandat al acestuia.

Toți cei 5 membri ai CA-ului SNR au votat joi prin videoconferință această schimbare, însă acum ezită să semneze decizia de teama unui control ulterior al Curții de Conturi care ar putea să le impute banii pe care trebuie să-i plătească lui Eugen Brad.

Decizia trebuie semnată de cel puțin 4 din cei 5 membri ai CA-ului, dar nu există un termen limită până la care să fie semnat acest document.

Pe de altă parte, efectul imediat este că Eugen Brad este în continuare directorul general al SNR.

Ce declara Eugen Brad în urmă cu o zi, la anunțul înlocuirii sale, fără concurs, de la conducerea SNR

Contactat joi, 20 mai, de HotNews.ro, Eugen Brad a dat detalii despre condițiile plecării sale din companie.

„Nu este o demitere, ci o încheiere a mandatului în condiții amiabile. Voi preda ștafeta către domnul Dragoș Preda. Conform contractului de mandat din 2017, acesta expira odată cu numirea unui nou director general prin competiție conform OUG 109/2011. Pentru că acest lucru nu s-a întâmplat, trebuie să primesc acum 30 de salarii brute lunare în maxim 30 de zile. Salariul meu brut este de 13.000 de lei/lună, iar cel net este de 7.700 de lei/lună.”, a declarat pentru HotNews.ro Eugen Brad.

Întrebat de HotNews.ro dacă mai rămâne în SNR, acesta a spus că nu a luat o decizie, dar probabil că va pleca.

„Nu știu, asta rămane să mă gândesc. Probabil că nu. Nu am fost membru de partid în viața mea, nici măcar membru PCR. Sunt în SNR din 1997, am venit ca inginer aici. Am avut rezultate bune în mandat – în ultimii 4 ani am fost doar pe profit în condițiile în care veniturile de la TVR și Radio au scăzut, deoarece am retehnologizat rețelele.
Înainte de implementarea televiziunii digitale terestre suma încasată de SNR de la Televiziunea Publică, prin finanțare de la bugetul de stat, pentru activitatea de transmisie a posturilor publice de televiziune TVR era de circa 156 de milioane de lei. După implementarea televiziunii digitale terestre, în 31 decembrie 2020, suma încasată de la SRTV, prin finanțare de la bugetul de stat, pentru transmiterea posturilor publice TV va fi în 2021 de aproximativ 84 milioane de lei. Din punctul meu de vedere România a implementat mult prea târziu televiziunea digitală terestră.”, a mai declarat pentru HotNews.ro Eugen Brad.

Eșecul televiziunii digitale terestre în România: SNR a dat peste 3,4 milioane de lei pe două licențe comerciale pe care în final nu le-a mai utilizat în mandatul lui Eugen Brad

Dincolo de deciziile greșite luate de guvernanți în privința tranziției la televiziunea digitală terstră din România, eșecul implementării de către SNR a televiziunii digitale terestre de datorează în parte și lui Eugen Brad, cel care a fost ani la rândul directorul tehnic al companiei și ulterior director general.

Un raport recent al Curții de Conturi arată că SNR a plătit în 2014 peste 3,4 milioane de lei pe două licențe comerciale multiplex UHF (n.a prin care ar fi urmat să fie transmise posturi TV comerciale), fără ca să utilizeze aceste licențe și, implicit, fără să realizeze venituri. Mai mult, „din documentele prezentate de entitate s-a constatat faptul că studiul tehnico-economic privind proiectul DVB-T2 cu implementarea licențelor a fost efectuat după momentul achiziției acestora”, arată Curtea de Conturi.

Contactat de HotNews.ro în legătură cu informațiile din raportul Curții de Conturi, Bogdan Iana, vicepreședinte ANCOM a declarat că „cele două licențe comerciale au fost retrase la cererea SNR în 5 decembrie 2019. Motive? Nu aveau instalat niciun emițător, plăteau către ANCOM un tarif de spectru de 150.000 de euro pe an pentru fiecare din cele 2 MUX-uri comerciale și riscau o nouă amendă”.

Potrivit vicepreședintelui ANCOM, ‘obligațiile pentru SNR erau urmatoarele: ‘pentru MUX-ul free to air trebuia acoperită 80% din populație. Pentru celelalte două MUX-uri (n.a comerciale) trebuiau instalate minim 36 de emițătoare pentru fiecare în parte. Pentru nerespectarea obligațiilor de acoperire, au fost amendați pe 14.03.2018 cu 15.000 de lei pentru MUX-ul free to air și cu câte 35.000 de lei pentru celelalte două. În total 85.000 de lei. Licențele pentru cele doua MUX-uri comerciale au fost retrase pe 05.12.2019. Retragerea a fost la cererea SNR. Nu aveau instalat niciun emițător pentru cele doua MUX-uri. Plăteau către ANCOM un tarif de spectru de 150.000 de euro pe an pentru fiecare din cele 2 MUX-uri comerciale și riscau o nouă amendă”.