Soarta puterii si a opozitiei

Dupa duminica trecuta, cind toata lumea respira usurata si declara ca a cistigat, iata ca batalia electorala se incinge din nou. Dumitru Sechelariu isi exprima dezamagirea fata de bacauani. Baronul de Bacau, cel care dadea asistenta sociala in biroul de primar, dar din buzunarele proprii, se vede acum amenintat de populatia nerecunoscatoare.

Ingratii de concitadini nu mai tin cont nici de milioanele primite in dar, nici de zaiafeturile facute pe banii baronului, nici de performantele fotbalistice ale orasului. Pur si simplu il taxeaza pentru inchipuire. Prin voturi, bacauanii i-au transmis lui Dumitru Sechelariu ca, oricit sint de saraci, de nepatroni de cluburi, de oameni fara burti si fara slujbe, nu sint totusi proprietatea sa.

Toate sperantele ca se va naste o alianta anti-Sechelariu se dusesera pe copca. Nefiind partid de anvergura, ci oficina de personaj media, PUR-ul nu s-a cuplat cu restul fortelor democratice pentru a-l debarca pe primar. Dan Voiculescu isi reconfirma vocatia de jucator la doua capete. Incearca sa vada de unde poate lua mai mult. Principiile ramin pentru el doar schimonoseala televizata.

Cind e sa vorbeasca in fata camerelor de luat vederi, ai zice ca toata viata n-a visat decit democratie. Cind se ajunge la practica, totul seamana a taraba.

Cam acelasi lucru s-a intimplat si la Cluj. Ioan Rus si-a anuntat demisia. Gestul tardiv, aproape sinucigas, al ministrului de interne a fost facut intr-o ultima incercare de a agata inca niste procente. Prin demisie, Ioan Rus ar vrea sa le spuna clujenilor ca nu se mai intoarce in guvern, ca va ramine devotat urbei si vinzarilor de autoturisme.

Probabil ca, speriati de traseul lui Victor Ciorbea la Capitala, clujenii vor vedea in demisia ministrului un gest pozitiv. In acelasi timp, multi se vor grabi sa se intrebe de ce Ioan Rus nu a demisionat mai repede. Daca tot tine la clujeni, daca este hotarit sa renunte la Bucuresti, de ce a scaldat-o atita timp?

Este greu de imaginat cum se va transa batalia pentru Cluj. PSD-ul plus UDMR-ul sint in situatia nu de a-l combate pe Gheorghe Funar, acum iesit din joc, ci pe Emil Boc, un politician local mai putin suspectat de aranjamente si spirit comunist.

Daca privim competitia pentru Primaria Cluj-Napoca fara s-o legam de excesele partidului condus de Adrian Nastase, avem totusi imaginea unui progres. Reprezentantul puterii, sustinut de minoritatea etnica maghiara, se confrunta cu un jucator mai tinar, perceput drept unul cu vocatie democratica. Peisajul, dincolo de orgoliile aflate in joc, este incurajator.

Daca PSD-ul cistiga Clujul si Bacaul, se poate pregati de o alta guvernare. Daca pierde cele doua orase, isi poate stringe calabalicul pentru a se pregati de opozitie. Cu doi ministri sifonati si cu un primar care se si vedea urcat pe soclu, dar dat jos din dispret, PSD-ul ar putea intra intr-o noua degringolada.

Urmeaza o saptamina-cheie pentru o duminica in care se hotaraste soarta puterii si a opozitiei.