Sonda spatiala europeana Rosetta se apropie incet de cometa Churyumov-Gerasimenko, insa corpul cosmic se dovedeste a fi plin de suprize

Pe data de 6 august, dupa o calatorie de un deceniu in spatiu, sonda spatiala europeana Rosetta va deveni prima naveta spatiala din istorie care sa se intalneasca cu o cometa, anunta Agentia Spatiala Europeana, intr-un comunicat de presa. Insa, pe masura ce Rosetta se pregateste sa ajunga la destinatie, cometa 67P/Churyumov-Gerasimenko se dovedeste a fi plina de surprize.

NASA informeaza ca noi imagini obtinute de instrumentul de imagistica OSIRIS, instalat la bordul sondei, a confirmat forma ciudata a cometei, zarita in imagini anterioare. Cometa 67P este evident diferita de cometele analizate pana acum.

„Distanta care separa Rosetta de 67P este acum departe de astronomica”, arata unul dintre cercetatorii responsabili pentru instrumentul OSIRIS, Holger Sierks de la Max Planck Institute for Solar System Research (MPS) din Germania. „Este o calatorie de mai putin de 14.000 de kilometri. Asta e comparabil cu distanta dintre Germania si Hawaii intr-o vacanta de vara”.

Cu toate acestea, in timp ce e imposibil sa fotografiezi din Germania Mauna Kea, cel mai inalt munte din Hawaii, camera OSIRIS a sondei Rosetta reuseste sa surprinda imagini din ce in ce mai clare ale destinatiei sale. Imaginile obtinute in data de 14 iulie indica in mod clar o forma deosebita. Nucleul cometei consta din doua parti distincte.

„Acesta este un lucru pe care nu l-am mai vazut la nicio alta cometa”, a declarat managerul de proiect OSIRIS Carsten Guttler de la MPS. „Imaginile imi amintesc vag de o ratusca din cauciuc cu un corp si un cap”.

Cum 67P a ajuns la aceasta forma intriganta ramane neclar. „In acest moment stim prea putine lucruri despre 67P pentru a permite o presupozitie informata”, a spus Sierks. In urmatoarele luni, oamenii de stiinta spera sa afle mai multe lucruri despre proprietatile fizice si mineralogice ale cometei. Acestea i-ar putea ajuta sa determine daca corpul si capul cometei au fost anterior doua corpuri individuale.

Cometa 67P/Churyumov-Gerasimenko, fotografiata in 14 iulie de instrumentul OSIRIS al sondei Rosetta / Foto: ESA/Rosetta/MPS/UPD/LAM/IAA/SSO/INTA/UPM/DASP/IDA

Lansata in spatiu in 2004, sonda europeana Rosetta s-a „trezit” pe 20 ianuarie, dupa 31 de luni de hibernare, si se pregateste de intalnirea cu o cometa formata din gheata, in incercarea de a strapunge misterele nasterii sistemului solar.

Inainte de intrarea sa in hibernare, in iunie 2011, din cauza luminii insuficiente pentru a-i alimenta sistemele de energie, oamenii de stiinta ai agentiei spatiale europene (ESA) i-au reglat trezirea pentru 20 ianuarie, la pra 10:00 GMT.

Dupa intalnirea cu cometa, pe data de 6 august, Rosetta va acompania corpul cosmic in calatoria sa in jurul Soarelui si pe masura ce se intoarce spre orbita planetei Jupiter. Philae, robotul pasager al sondei, va fi plasat in noiembrie 2014 pe suprafata cometei.

Robotul Philae s-a aflat si el in stare de hibernare timp de 3 ani, pentru a reduce la minim consumul de energie.

Alegerea locului de fixare a robotului va fi pregatita cu grija, insa natura terenului ramane o surpriza. Inginerii au prevazut doua harpoane pentru ca micul robot, cu o greutate de 100 kilograme, sa se poata ancora cat mai bine.

Daca totul merge bine, Philae va avea o speranta de viata intre 4 si 6 luni pe cometa, inainte de a cadea de pe obiectul cosmic ca urmare a topirii provocate de caldura de la Soare.

Misiunea robotului Philae este de a explora nucleul cometei, structura sa interna, natura si compozitia sa. Oamenii de stiinta se asteapta la multe lucruri din partea explorarii moleculelor complexe, care ar putea raspunde unor intrebari despre originea vietii pe Pamant.

Cu ajutorul Rosetta, ESA incearca sa strapunga misterele evolutiei sistemului solar de la nastarea sa, gratie analizei cometei 67P/67P/Churyumov-Gerasimenko (67P/TG), pe care urmeaza sa o intalneasca in aceasta vara, inainte de a o insoti in spatiu, pana la finele anului 2015. Aceasta cometa este o minge de gheata cu un diametru de 4 km.

Arheologie spatiala

Aceasta misiune de „arheologie spatiala” isi datoreaza numele pietrei Rosetta care i-a permis Champollion sa descifreze hieroglifele egiptene, la inceputul secului al XIX-lea.

„Cometele sunt ‘capsule-martor’ ale nasterii sistemului solar”, in urma cu 4,6 miliarde de ani, explica Mark McCaughrean, unul dintre responsabilii cu explorarea spatiala de la ESA.

„Deschiderea acestor capsule, analizand gazul, praful si in special gheata care le formeaza inseamna obtinerea unor indicii formidabile despre originea sistemului nostru solar si poate chiar a vietii”, adauga acesta.

Dar, pana acolo, oamenii de stiinta trebuie sa verifice mai intai starea de sanatate a sondei.

Toate echipamentele micului robot de 100 de kilograme vor fi reanimate si verificate. Primele imagini ale cometei ar urma sa fie primite in mai, atunci cand Rosetta se va afla la 2 milioane de kilometri de tinta sa. Cateva saptamani mai tarziu, sonda va efectua o manevra de aliniere, pentru intalnirea din august.