Sorin Ducaru, ambasadorul Romaniei la NATO: Ne pregatim pentru un Summit cu suspans

Ambasadorul Romaniei la NATO, Sorin Ducaru, este in cel mai fierbinte punct al Aliantei in acest moment: la Bruxelles, acolo unde se pun la punct ultimele detalii ale subiectelor aflate pe agenda politica a evenimentului. Diplomat prin excelenta, Ducaru nu a dezvaluit mult din „bucataria” discutiilor de la Bruxelles, dar a anuntat ca va fi un summit „cu suspans” si ca, in ciuda „progreselor semnificative” in discutii, multe chestiuni vor fi decise la Bucuresti, de sefii de stat si de guvern.

Informatia pe scurt:

* In ultimele zile, discutiile la NATO s-au desfasurat pana la ore tarzii, dar au existat progrese pe temele care vor fi dezbatute la Summit. Insa multe chestiuni se vor decide la cel mai intalt nivel.

* La Bucuresti se va lua decizia politica a inceperii lucrului la scutul antiracheta al NATO, dar dezbaterea pe marginea optiunilor posibile si a solutiilor tehnice va fi de lunga durata, vorbindu-se de realizarea scutului in deceniul urmator.

* Venirea lui Putin la Bucuresti este o certitudine pentru NATO, care o interpreteaza ca pe dorinta de cooperare a Moscovei si a Aliatilor.

* Romania a argumentat necesitatea extinderii din pozitia sa de tara la granita Aliantei si a initiat un pranz de lucru intre Aliati si partenerii din Balcani si riverani Marii Negre.

Rep:Mai sunt cateva zile pana la Summit-ul de la Bucuresti. Care sunt ultimele chestiuni discutate la NATO, care mai trebuie perfectate pana la intalnirea sefilor de stat?Cum se desfasoara acum discutiile la NATO? Par sa existe, pe diferite probleme, mai multe tabere, iar Summit-ul de la Bucuresti se anunta unul dificil.

Sorin Ducaru: Ca inainte de orice summit discutiile sunt intense, cu negocieri ce s-au prelungit, in ultima saptamana, uneori, pana la ore foarte tarzii. As spune insa ca, pentru acest Summit, negocierile sunt mai complexe datorita agendei consistente, anvergurii si a importantelor temelor. In aceasta faza ne putem astepta la un summit intens, cu rezultate importante, pentru cetatenii tarilor care beneficiaza de umbrela de securitate a NATO si pentru partenerii Aliantei.

Obiectivele ambitioase aflate pe agenda Summitului sunt legate de trei mari categorii de teme principale: o categorie legata de procesul de extindere, de politica usilor deschise a Aliantei, si de parteneriatele aliantei. Exista o asteptare a anuntarii unei noi runde a procesului de extindere si speranta invitarii celor trei tari candidate din Balcani, Croatia, Fosta Republica Iugslava a Macedoniei si Albania. Exista dezbateri intense legate de Georgia si Ucraina, care si-au manifestat dorinta de a demara Planul de Actiune pentru Aderare (MAP), si de alte tari partenere din Balcani, interesate sa isi actualizeze, sa isi creasca relatia cu NATO.

A doua categorie majora va fi legata de operatiuni si de cele doua operatiuni majore in derulare ale Aliantei: Afganistanul, ISAF-ul, si cea din Balcani, KFOR. Al treilea capitol este legat de raspunsul la noile tipuri de amenintari ale secolului 21 cum ar fi terorismul, securitatea energetica, apararea impotriva amenintarilor cibernetice sau apararea anti-racheta.

Noutatea privind Afghanistanul nu va fi numarul noilor trupe, desi vor exista cateva anunturi in acest sens

Rep: Din presa internationala, am aflat ca sunt pregatite doua documente referitoare la Afghanistan, unul secret, care prevede pasii detaliati ai actiunilor viitoare, altul care va fi pus la dispozitia presei privind rezultatele si obiectivele pe acest an. Ce actiuni se urmaresc in viitor?

Sorin Ducaru: Este vorba despre un important document public de viziune strategica, la care lucram in prezent si care speram sa fie gata spre a fi asumat de sefii de stat.

Documentul reflecta atat obiectivele NATO, cat si ale tuturor contributorilor la ISAF. Acesta va fi secondat de un plan intern de actiune, cu un caracter intern, si care reprezinta de fapt o operationalizare a documentului de viziune. As dori sa subliniez ca fondul si obiectivele celor doua documente sunt aceleasi, doar ca documentul de circulatie interna reprezinta, as spune, reflectarea operationala a documentului politic de viziune strategica.

Ce aduce Summitul de la Bucuresti ca element de noutate in ceea ce priveste subiectul Afganistan, nu este atat numarul de noi trupe –desi vor fi si un numar de anunturi in acest sens din partea unor tari – cat o mai buna coordonare interinstitutionala – reflectata si de reprezentarea la nivelul cel mai inalt a unor institutii internationale precum ONU, Banca Mondiala, Comisia Europeana, la reuniunea dedicata in exclusivitate acestui subiect. O alta noutate este evidentierea rolului sporit al autoritatilor afgane, armatei afgane, care este deja numeric superioara trupelor din ISAF. Si nu in ultimul rand, se va pune un accent sporit pe reconstructia economica si constructia institutionala din aceasta tara.

Rep:Ce ne asteptam sa contina declaratia privind Afghanistanul?

Sorin Ducaru: Ne asteptam sa reconfirme angajamentul pentru stabilizarea si sprijinirea reconstructiei institutionale, astfel incat Afganistanul sa nu mai poata ajunge niciodata sursa de terorism cu valente internationale, care ar putea sa afecteze securitatea fiecaruia dintre noi, fiecarei tari din NATO.

Ne asteptam totodata sa marcheze recunoasterea a ceea ce s-a realizat in cei cinci ani de cand NATO este prezent in Afganistan, a dorintei de sprijinire a guvernului afgan, continuarea procesului de crestere a rolului armatei afgane in domeniul securitatii si o coordonare mai buna intre organizatiile internationale implicate in Afganistan.

Aliatii conteaza pe o intelegere intre Skopje si Atena in problema numelui Macedoniei

Rep:Analistii dau ca certa invitatia adresata Albaniei si Croatiei de a se alatura NATO, precum si a Macedoniei daca isi rezolva problema cu Grecia privind numele. Care sunt scenariile avute in vedere de NATO daca totusi macedonenii si grecii nu ajung la o intelegere? Poate aceasta sa impiedice aderarea la NATO a acestei tari?

Sorin Ducaru: Toate deciziile Aliantei se iau prin consens. In acesta faza, si noi si aliatii nu putem decat sa fim increzatori ca evaluarea exigenta a performantelor fiecareia dintre cele trei state, atat in planul reformelor interne, cat si in cel al relatiilor de buna-vecinatate, sa conduca la concluzia ca toate sunt pregatite pentru primirea unei invitatii de aderare. Aliatii conteaza, de asemenea, pe o intelegere intre Skopje si Atena in problema specifica a numelui.

Rep:Ce efect a avut scrisoarea-apel adresata de 10 state membre NATO, printre semnatare fiind si Romania, privind acordarea MAP Georgiei si Ucrainei?

Sorin Ducaru: Sensul acelei scrisori a fost insa acela de a arata ca exista un grup activ de state in NATO, care sustin impreuna importanta strategica a acordarii Planului de Actiune pentru Aderare (MAP) pentru Georgia si Ucraina.

Rep: In conditiile in care SUA sustin acordarea MAP celor doua tari, dar Franta si Germania se opun si, in plus, exista ultimul avertisment al viitorului presedinte rus, Dmitri Medvedev, in acest sens, vor primi cele doua tari MAP?

Sorin Ducaru: Deciziile Aliantei se iau de catre aliati. Nu exista un drept de veto care poate veni din afara NATO. Acest lucru a fost semnalat de mai multe ori si a fost si demonstrat cu prilejul precedentelor runde ale extinderii. Decizia respectiva va fi una a NATO si va fi luata in functie de considerentele care sunt avute in vedere si care tin de decizia tuturor celor 26 de aliati.

Rep: Care este tonul si spre ce se indreapta discutiile din Alianta in acest moment? Este o decizie deja luata sau se va mai negocia intre sefii de stat prezenti la Bucuresti?

Sorin Ducaru: Va spuneam ca ne pregatim pentru un summit cu suspans, in sensul interesant din punct de vedere jurnalistic al cuvantului. Activitatea de pregatire este consistenta si avand in vedere densitatea agendei si miza deosebita a acesteia, consider ca am realizat pana in acest un progres semnificativ, dar, sunt convins ca vor fi si teme care vor fi decise la Summit, la nivelul sefilor de stat si/sau de guvern.

La Summitul de la Bucuresti se va lua decizia politicade a incepe lucrul la scutul antiracheta al NATO

Rep: Ce decizii se anticipeaza sa se ia la Summit in privinta scutului antiracheta al NATO?

Sorin Ducaru: Obiectivul pe marginea acestei teme la Summitul de la Bucuresti este cel al unei decizii la nivelul sefilor de stat si de guvern care sa confirme importanta abordarii cuprinzatoare a subiectului aliantei la nivelul intregii aliante in baza principiului indivizibilitatii securitatii aliate. In acelasi timp, exista o dorinta a aliatilor de a manifesta transparenta si deschidere spre colaborarea cu Rusia. Este important de evidentiat ca scutul antiracheta nu vizeaza amenintari dinspre Rusia, ci amenintari care ar putea avea drept sursa zona geografica aflata dincolo de sud-estul Aliantei.

Rep: Deci ne asteptam la o decizie politica asupra necesitatii scutului?

Sorin Ducaru: Mai concret, este vorba despre o decizie la cel mai inalt nivel care sa mandateze Alianta sa inceapa lucrul efectiv vizand evaluarea optiunilor tehnice posibile pentru acoperirea intregului teritoriu al Aliantei, care nu este acoperit de sistemul american. As sublinia ca este vorba despre o decizie politica de a incepe lucrul in acest sens, dezbaterea pe marginea optiunilor posibile, solutiilor tehnice va fi fara indoiala rezultatul unui proces prelungit.

Semnalez in acest sens, ca la nivelul proiectului american, evaluarea optiunilor a fost demarata la incepul acestui deceniu, acestea au fost prezentate aliatilor in 2007, iar perspectiva realizarii vizeaza deceniul viitor. Cam acesta este orizontul de timp pentru un proiect de o asemenea magnitudine, insa totul incepe cu o decizie politica si suntem angajati cu tenacitate perntru a obtine o asemenea decizie la Summitul de la Bucuresti.

Prezenta lui Putin la Bucuresti este certa la cartierul general al NATO

Rep: Prezenta presedintelui Putin la Bucuresti este probabila, dar nu certa. Care sunt informatiile la Bruxelles sau opiniile privind prezenta lui Putin la Summit? Care ar fi mesajul pe care il da prezenta, respectiv absenta lui la/de la eveniment?

Sorin Ducaru: Din cate stim, presedintele Putin a confirmat prezenta sa la Summit, fapt ce reflecta importanta pe care o atribuie si aliatii si partea rusa mecanismului de conlucrare in cadrul Consiliului NATO-Rusia. Este un mecanism util pentru promovarea elementelor concrete, in cadrul subiectelor fata de care exista acord, dar si de a avea un dialog deschis pe temele de dezacord.

Rep:In privinta Tratatului CFE adaptat, in ce stadiu sunt discutiile cu Rusia? Se asteapta NATO la ceva surprize din partea Moscovei pe aceasta tema la Summit?

Sorin Ducaru: Alianta si-a exprimat dezamagirea fata de suspendarea participarii Rusiei, doreste revenirea acesteia, pentru ca sa poata fi explorate caile pentru ratificarea Tratatului CFE adaptat concomitent cu respectarea tuturor obligatiilor asumate, cu ocazia negocierilor pentru acest tratat.

Rep: Se va contura, la acest Summit, si transformarea Aliantei a carei necesitate este recunscuta? In ce sens va fi aceasta transformare? Secretarul General vorbea despre accelerarea transformarii NATO, care ar fi elementele care o vor accelera?

Sorin Ducaru: Toate temele noi care tin de raspunsul la noile tipuri de amenintari ale secolului XXI la securitatea noastra – terorism, proliferarea, scutul anti-racheta, securitatea energetica, apararea impotriva amenintarilor de tip cibernetic – pot fi circumscrise problematicii transformarii Aliantei. Aceste preocupari reflecta capacitatea Aliantei de a se adapta la o lume in schimbare.

Romania a fost initiatoarea unui dejun de lucru al NATO cu tarile din Balcani si riverane Marii Negre.

Rep:Privita de la Bruxelles, de la Headquarters, cum este acum vazuta Romania, cu o saptamana inainte de Summit?

Sorin Ducaru: Romania este vazuta ca o tara pregatita pentru rolul important de gazda a unui astfel de eveniment de proportii, ca o tara care isi promoveaza tenace temele si interesele prioritare si care actioneaza in sensul maximizarii rezultatelor.

Pregatirile organizatorice pentru summit au fost realizate in comun de « task force »-ul romanesc si de cel al Secretariatului International. A existat un dialog permanent si au fost intreprinse numeroase vizite. Acum 3 saptamani, coordonatorul national al « task force »-ului pentru organizarea summitului, secretarul de stat Victor Micula, a realizat o prezentare la Consiliul Nord-Atlantic, dedicata pregatirilor efectuate de Romania pentru gazduirea Summitului. De asemenea Secretarul General al NATO a vizitat Romania de doua ori, prilej cu care si-a exprimat increderea in capacitatea organizatorica a autoritatilor romane.

Rep:Cum si-a argumentat Bucuresti pozitiile luate pe temele Summit-ului?

Sorin Ducaru: In ceea ce priveste temele de interes deosebit pentru Romania, as semnala in primul rand extinderea Aliantei si materializarea politicii usilor deschise pentru tari partenere aflate in vecinatatea imediata a Romaniei. Desi nu reprezinta subiecte promovate in exclusivitate de Romania, ne-am aflat in prima linie a promovarii lor, avand in vedere statutul de tara la frontiera Aliantei, pornind de la care interesul nostru strategic este ca aceste state partenere sa beneficieze de acces la instrumentele de democratizare, reformare, promovare a bunei vecinatati si a stabilitatii regionale existente, in contextul unei perspective de aderare sau al procesului efectiv.

O alta tema de interes este reprezentata de parteneriatele Aliantei si am avut un rol esential – si in calitate de tara gazda – in generarea deciziei de a avea o reuniune, un dejun de lucru, al aliatilor cu partenerii din cadrul Parteneriatului pentru Pace. Evenimentul reflecta continuitatea angajamentului NATO fata de partenerii din Balcani si regiunea Marii Negre, dar rezoneaza atat cu locatia geografica a Summit-ului, cat si cu prioritatile noastre. In acest context, as dori sa mentionez ca Romania este si tara care promoveaza in NATO si, implicit la Summit, recunoasterea de catre Alianta a importantei strategice a Marii Negre pentru securitatea Aliantei si sustinerea initiativelor regionale relevante.

Nu in ultimul rand, Romania a avut un rol important in promovarea pe agenda NATO a unor subiecte circumscrise categoriei mai largi a amenintarilor la adresa securitatii in secolul XXI, aspecte legate mai ales de securitatea energetica si scutul anti-racheta.

Sorin Ducaru este reprezentantul Romaniei la NATO din septembrie 2006, dupa ce anterior a ocupat postul de ambasador in Statele Unite. In perioada 2000-2001 a fost reprezentantul permanent al Romaniei la ONU, la New York, dupa ce initial ocupase postul de adjunct al sefului misiunii Romaniei de la Washington DC. Ducaru este in diplomatie din 1993 si a fost, in perioada 2005-2006, piurtator de cuvant al MAE. Are 44 de ani, este casatorit , are doi copii si este de origine din Baia Mare.