Spectrul crizei financiare planeaza din nou asupra pietelor si a economiei mondiale / Bursele europene inchid din nou pe scadere puternica

Bursele europene au inchis inca o data pe pierdere puternica, joi, starnind din nou spectrul unei crize financiare care risca sa se propage asupra ansamblului economiei, chiar daca, pentru moment, fundamentele economice nu par sa fie afectate, scrie AFP.

Pe bursa din Frankfurt, indicele Dax a scazut la 8.752,87 puncte, in cadere cu 2,93%, in timp ce, la Paris, indicele CAC 40 a pierdut 164,49 puncte pana la 3.896,71 puncte (-4,05%), sub pragul de 3.900 puncte, pentru prima oara din iulie 2013.

La Londra, bursa a cazut cu 2,39%, indicele FTSE-100 al principalelor actiuni pierzand 135,33 puncte pentru a inchide la 5.536,97 puncte.

Bursa din Madrid a inchis in scadere cu 4,88%.

Spectrul Lehman Brothers

Bursele se tem de „un risc sistemic iminent asemanator celui care a cauzat falimentul Lehman Brothers in 2008”, noteaza Sylvain Loganadin, analist la britanicii FXMC.

Iar „cu cat pietele vor reduce preturile activelor, cu atat riscurile economice vor creste”, avertizeaza Rene Defossez, strateg la Natixis.

Nicio piata nu este scutita de seismul care afecteaza in special pietele bursiere si ale materiilor prime.

„Volatilitatea are nivele foarte ridicate, ceea ce antreneaza adeseori miscari de panica destul de importante”, spune Aymeric Diday, de la Skylar Group, in opinia caruia „spectrul anului 2008 este deja aici”.

In 2008, criza financiara, semnalizata prin falimentul bancii americane Lehman Brothers, a paralizat practic sistemul bancar, afectand ulterior economia reala si limitand capacitatea de creditare a companiilor si a gospodariilor.

Astazi, nu este vorba decat de un spectru, alimentat de incetinirea economiei chineze, de fragilitatea unor banci europene, de indoielile legate de cresterea americana sau de caderea cotatiei materiilor prime.

Seful fondului speculativ american Hayman Capital Management a turnat paie pe foc intr-o scrisoare dezvaluita miercuri de Bloomberg si in care afirma ca sectorul bancar din China ar putea suferi pierderi de patru ori mai mari decat cele suportate de bancile americane in perioada crizei Lehman Brothers.

„Niciodata, din 2011, pietele nu au aratat astfel de semne de nervozitate”, spune Oddo Meriten AM, referindu-se la o alta criza, cea a datoriilor din zona euro.

Situatia este preocupanta dar analistii noteaza ca decalajul este mare intre comportamentul pietelor si fundamentele economice, fie si numai pentru ca marile economii mondiale sunt departe de recesiune.

Riscul de a afecta economia reala

„Exista putine argumente care sa permita validarea temerilor”, explica Defossez, care subliniaza ca exista inca o crestere viguroasa in China si in Statele Unite, fara a lua in calcul ca sistemul financiar european ramane solid.

„Suntem ingrijorati dar nu suntem in tabara celor care cred ca lumea va intra in recesiune sau ca totul s-a schimbat in economia reala”, arata Romain Boscher, de la Amundi.

Acesta mizeaza in special pe faptul ca politicile monetare raman foarte acomodante si ca relansarea economica este in curs in zona euro.

Riscul este insa ca aceasta cadere a burselor, daca miscarea va continua, sa nu sfarseasca prin a avea un impact asupra economiei, prin intermediul unei scaderi a creditului, a investitiilor companiilor sau reducerii puterii de cumparare.

In opinia lui Diday, „daca piata nu isi revine rapid, va ridica probleme, in special asupra creditarii”.

Marea problema este ca pietele se orienteaza in mod traditional in astfel de cazuri de mare stres spre bancile centrale. Ori, credibilitatea acestora s-a erodat puternic in ultimele luni.

Dilema este importanta pentru bancile centrale, deoarece, daca nu actioneaza, evolutia negativa ar putea continua dar, daca actioneaza, ar putea transmite semnalul ca situatia s-a degradat.

In asteptare, bancile centrale au si ele responsabilitatea lor in volatilitatea actuala, deoarece sistemul financiar a fost inundat cu lichiditati in ultimii ani.

„Daca exista lichiditati enorme, exista riscul de bule si de volatilitate”, arata Defossez, care observa ca „recentele crize au fost legate toate de politici monetare expansioniste”.