Sari direct la conținut

Sporul de antenă: Cum își rotunjesc veniturile aproape 700 de angajați din Senat pe baza unor măsurători similare cu cele de la Consiliul Concurenței

HotNews.ro
, Foto:
, Foto:

​695 de angajați din Senat primesc în prezent așa numitul spor de antenă – 15% din salariul de bază – pe motiv că ar fi expuși la câmpuri electromagnetice (CEM) peste valorile legale, generate de echipamentele de muncă din instituție, a precizat conducerea Senatului pentru HotNews.ro. Măsurătorile au fost făcute de Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Protecția Muncii (INCDPM) Alexandru Darabonț. Este același institut ale cărui măsurători stau și la baza sporului de antenă a sute de angajați din Consiliul Concurenței.

Acordarea așa numitului spor de antenă este generalizată în rândul funcționarilor publici din România, de la administrații locale, precum ADP Sector 1, până la Ministere, Parlament, Consiliul Concurenței, Tribunale ori Poliție, în ciuda faptului că ANCOM, autoritatea care măsoară nivelul radiațiilor antenelor telecom din România, asigură de fiecare dată că nivelul acestor radiații este de mii de ori sub limita legală admisă în fiecare colț din țară.

Președintele Senatului, Anca Dragu, a declarat în luna februarie din acest an că toți cei 700 de angajați ai Senatului primesc acest spor de antenă. Anca Dragu a mai spus atunci că nu este adepta sporurilor, dar că acestea sunt date prin legile actuale, care ar trebui analizate și luată apoi o decizie.

La solicitarea HotNews.ro, conducerea Senatului a oferit joi, 27 mai, noi detalii despre numărul exact al angajaților care primesc acest spor și modul cum s-au făcut aceste măsurători în baza cărora angajații primesc aceste sporuri.

Spor de antenă pentru sute de angajați din Senat și Consiliul Concurenței pe baza măsurătorilor Institutului național de cercetare Alexandru Darabonț

Instituția a precizat joi pentru HotNews.ro că „numărul pesoanelor încadrate în serviciile Senatului care beneficiază de spor de condiții vătămătoare (antenă) la data de 27.05.2021 era de 695 persoane active„.

Potrivit Senatului, „sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare se acordă conform prevederilor Legii – cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, coroborate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 917 din 20 decembrie 2017 (..), pe baza expertizei emisă de către Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Protecția Muncii (INCDPM) Alexandru Darabonț.”

Senatul susține că măsurătorile au fost efectuate în conformitate cu prevederile legale și că au fost determinate valori de expunere la câmpuri electromagnetice (CEM) generate de echipamentele de muncă din cadrul Senatului, ce depășesc valorile limită stabilite de H.G. nr. 520/2016, după cum urmează:

  • – Mărimi fizice referitoare la expunerea la câmpuri electromagnetice;
  • – Efecte non-termice valori-limită de expunere și nivelurilor de declanșare a acțiunii în gama de frecvențe 0 Hz – 10 MHz;
  • – Efecte termice valori limită de expunere și niveluri de declanșare a acțiunii în gama de frecvențe 100kHz – 300GHz;

Sporul nu este acordat senatorilor, ci doar personalului angajat, se arată în răspunsul Senatului.

Ce alte sporuri se acordă angajaților Senatului

Totodată, la nivelul Senatului, în conformitate cu prevederile art. 22 pentru activitatea desfășurată de persoanele cu handicap grav și accentuat, în cadrul programului normal de lucru, se acordă, după caz, un spor de 15% din salariul de bază/solda de funcție/salariul de funcție/indemnizația de încadrare, din Legea – cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, spor menținut în plată la nivelul decembrie 2018, potrivit ordonanțelor anuale de salarizare.

De asemenea, potrivit art. 20 alin. (1) din legea anterior menționată, după caz, personalul care, potrivit programului normal de lucru, își desfășoară activitatea între orele 22.00 și 06.00 beneficiază, pentru orele lucrate în acest interval, de un spor pentru munca prestată în timpul nopții de 25% din salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare, dacă timpul astfel lucrat reprezintă cel puțin 3 ore de noapte din timpul normal de lucru, se acordă sporul pentru munca de noapte.

La Consiliul Concurenței peste 260 de angajați își pot rotunji astfel veniturile / La ADP Sector 1 nu s-au tăiat aceste sporuri așa cum promitea Clotilde Armand

HotNews.ro a scris marți, 25 mai, că peste 260 de angajați ai Consiliului Concurenței pot beneficia în prezent de sporul de 15% din salariul de bază pentru riscurile generate de radiațiile antenelor telecom de la Casa Presei, unde-și are sediul autoritatea. La câteva sute de metri distanță, aproape 100 de angajați ai ADP Sector 1 își rorunjesc în același mod veniturile, în ciuda anunțului primarului Clotilde Armand, care spunea în martie că nu va mai acorda aceste sporuri, în condițiile în care nivelul radiațiilor în zonă este de aproape 1400 de ori mai mic decât limita legală, conform măsurătorilor arbitrului telecom – ANCOM.

Click pentru a deschide

De notat că măsurătorile ANCOM au fost făcute pe spațiul public în afara clădirii ADP Sector 1. Teoretic, în interior valorile câmpurilor electromagnetice ar trebui să fie cu mult mai mici, deoarece intervine și atenuarea dată de zidurile clădirii.

În 22 martie 2021, ADP Sector 1 a plătit o firmă privata, Arexman Construct, pentru măsurarea radiațiilor telecom în interiorul clădirii, iar datele măsurate au arătat valori peste limitele legale.

Sindicatul ADP Sector 1 a publicat și un buletin de expertiză al DSP București din aprilie 2021, care are la bază tot măsurătorile Arexman Construct, drept bază legală pentru acordarea sporului de antenă.

Datele din SEAP arată că firma Arexman Construct are sute de contracte de achiziție directă încheiate cu diverse autorități – de la autorități publice, la poliție locală, tribunale ori ministere, valoarea contractelor situându-se între câteva sute de lei și câteva zeci de mii de lei.

Pentru detalii citește:

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro