Staționarea rachetelor de croazieră americane în Germania, dezbătută în Bundestag. Cine e pentru, cine e contra și cine plătește

Bundestagul a dezbătut joi noaptea, pentru prima dată, decizia staționării de noi rachete americane cu rază medie de acțiune și rachete de croazieră, în Germania. Cancelarul Olaf Scholz a făcut anunțul staționării la mijlocul lunii iulie, în marja unui summit NATO de la Washington. De atunci, în Germania s-a pornit dezbaterea despre securitate, temeri și costuri bugetare.

Decizia lui Scholz a fost o surpriză, mai ales că acest pas nu a fost convenit în cadrul NATO. Cancelarul german s-a referit la înarmarea Rusiei, de la atacul asupra Ucrainei, spunând că Germania trebuie să „își asigure descurajarea”. Și totuși, el s-a abținut până acum să facă o declarație guvernamentală.

Ministrul federal al Apărării, Boris Pistorius, a vorbit și el despre un „decalaj serios de capacitate”, care trebuie eliminat. Cele trei sisteme de arme care vor fi desfășurate, în 2026, pot ajunge până în Rusia. Unele dintre ele pot fi echipate cu arme nucleare, dar ar trebui folosite doar convențional.

În Bundestag, susținătorii desfășurării de rachete – atât în ​​cadrul opoziției, cât și al coaliției de guvernare -, l-au criticat pe Olaf Scholz. Moscova înțelege doar o politică de „apărare și descurajare”, a spus deputatul creștin-socialilor bavarezi, Florian Hahn. Dar „lipsa de comunicare” a lui Scholz duce la „incertitudine în societate”.

Susținere parțială în societate

Decizia guvernului federal în favoarea rachetelor afectează o populație care se angajează în mod clar față de alianța NATO, în sondaje. În același timp, temerile de război cresc.

În actualul sondaj ARD-DeutschlandTrend al infratest dimap, 45% dintre cei chestionați sunt acum împotriva staționării și doar 40% sunt pentru. În Germania de Est, unde armele nu au voie să fie staționate din cauza Tratatului Doi Plus Patru, respingerea este de până la 57 %. Sondajele de la alte institute prezintă o imagine similară.

Susținătorii desfășurării se plâng că în dezbatere sunt folosite, în mod deliberat, jumătăți de adevăr. Democrația și statul de drept „merită cu siguranță apărate”, a spus deputatul SPD, Falko Droßmann. Partenerul de coaliție, FDP, a făcut o declarație similară.

În consecință, desfășurarea este în primul rând un răspuns la rachetele rusești cu rază scurtă de acțiune, care au fost staționate în enclava rusă Kaliningrad, din 2018. De acolo, sistemul dotat cu armament nuclear poate ajunge în aproape toată Polonia, în zone din țările baltice și Germania.

Critici și proteste de stradă

Deputatul Stângii, Dietmar Bartsch, numește „o monstruozitate”, modul în care a fost luată și comunicată decizia. Grupul său din Bundestag vrea să fie anulat acordul dintre Germania și SUA.

Iar de la Partidul Verzilor, deputata Merle Spellerberg spune că, pe lângă o amplă dezbatere publică, este necesară și o declarație oficială, din partea cancelarului.

Între timp, criticile la adresa planului se extind și în SPD. Liderul grupului parlamentar, Rolf Mützenich, avertizează asupra pericolului unei escaladări militare neintenționate. Iar premierul landului Brandenburg, Dietmar Woidke, face apel la o discuție mai amplă.

La începutul lunii octombrie au fost organizate demonstrații împotriva războiului, inclusiv la Berlin, Acolo, parlamentarul SPD, Ralf Stegner, a pledat împotriva desfășurării de rachete. Aceeași poziție a fost susținută de Sahra Wagenknecht (BSW) și deputata de Stânga, Gesine Lötzsch.

BSW a lui Wagenknecht a urmat până acum o strategie dublă. La nivel federal, partidul face apel la un referendum. În landurile Saxonia, Turingia și Brandenburg, respingerea planurilor referitoare la rachete e o condiție pentru posibile coaliții. Rachetele reprezintă un „pericol masiv pentru populație”, avertizează parlamentara Sevim Dagdelen.

Purtătorul de stindard, pentru pentru mulți critici, este colonelul a. D. Wolfgang Richter. Expertul în securitate a pus, încă de la început, la îndoială implementarea planificată și a subliniat trei puncte, potrivit Tagesschau.de. Rufe nach breiterer Debatte über Waffenstationierung in Deutschland | tagesschau.de

Germania va fi „singularizată” prin acordul unilateral cu SUA, întrucât alți parteneri europeni nu împărtășesc riscurile desfășurării. Richter mai crede că există un deficit de competențe. NATO ar putea ataca astăzi ținte în Rusia, cu toate acestea, noile rachete ar reduce semnificativ timpii de avertizare. Iar acest lucru schimbă „echilibrul strategic dintre SUA și Rusia”, altfel spus există o amenințare de instabilitate.

Ce fel de rachete sunt în discuție

Pentru prima dată de la Războiul Rece, SUA vor să staționeze în Germania sisteme de arme care ajung până în Rusia. Acestea nu vor fi relocate până în 2026, iar singurul motiv invocat de Ministerul german de Externe este că „astfel de lucruri au un anumit timp de derulare”.

În prezent, nu există informații sigure cu privire la numărul exact de rachete de croazieră din SUA, staționate în Germania. Moscova, de exemplu, se află la 1.600 de kilometri distanță de Berlin. Capitala Rusiei ar putea fi ajunsă cu rachetele de croazieră americane „Tomahawk”, care au o rază de acțiune de până la 2.500 de kilometri.

Acordul germano-american se referă și la rachetele multifuncționale SM-6 și la arme supersonice nou dezvoltate. Împreună, acestea sunt menite să asigure o mai bună protecție pentru aliații NATO din Europa.

Așa-numitul Tratat INF a fost dizolvat acum aproximativ cinci ani. El a interzis armele nucleare cu rază medie de acțiune terestră. Tratatul a fost reziliat de SUA cu sprijinul partenerilor NATO, deoarece Rusia a investit, în secret, în dezvoltarea de rachete cu rază medie de acțiune nucleară. Rusia a încălcat Tratatul INF, iar SUA l-au reziliat, sub președintele Trump.

Deoarece europenii nu au rachete cu rază medie de acțiune, armata americană ar trebui să închidă temporar acest „decalaj de capacitate” până când europenii vor dezvolta rachete convenționale, în cinci până la șapte ani.

În ciuda amenințării rusești, există și politicieni care avertizează asupra unei „spirale de reînarmare”.

Cine deține armele și cine plătește infrastructura

Guvernul federal a negociat cu guvernul SUA, despre noua staționare de rachete. Deoarece nu implică desfășurarea specifică a soldaților Bundeswehr înarmați, în străinătate, guvernul federal nu are nevoie de aprobarea Bundestag-ului. Aceasta e necesară doar atunci când staționarea sistemelor de arme americane, sau dezvoltarea propriilor rachete europene, costă bani.

Dar când vine vorba de costurile pentru Germania, guvernul tace chitic. Un purtător de cuvânt a spus că sunt în curs discuții confidențiale și momentan nu pot fi comentate detaliile. Statele Unite consideră staționarea ca fiind „obligația sa în cadrul NATO”, ceea ce înseamnă că SUA este și rămâne proprietarul sistemelor de arme.

Ministrul de Finanțe, Christian Linder (FDP), a declarat pentru televiziunea ARD că este „o decizie de staționare a SUA”. Cu toate acestea, Germania ar putea fi nevoită să plătească pentru infrastructură, dacă rachetele urmează să fie staționate în Germania, pe termen lung.