Statistica a calculat cât de intens resimțim inflația la nivelul familiei / Cu cât ne-au crescut cheltuielile de zi cu zi, pe ce ni se duc banii și care ar fi venitul care ne-ar mulțumi

Băimăreanul ​Ioan Bostan s-a întors furios din piață; cheltuise aproape 200 de lei pe niște amărâte de verdețuri, o pâine, ouă și carne. Cu aceiași bani, anul trecut tot pe vremea asta venea cu două plase pline din piață​

INS a publicat miercuri cifrele privind „inflația familială”: cu cât au crescut veniturile și cheltuielile unei familii și pe ce ni se duc cei mai mulți bani. Datele se referă la toamna anului 2023, când inflația medie a fost de 18,8%.

Pe scurt:

• Pentru a face față costurilor în creștere ale vieții, românii au tăiat 55% din cheltuielile cu Educația, 16% din costurile cu asigurările și cumpără mai puține alimente (sau mai ieftine), cheltuielile cu mâncarea scăzând cu 1%, potrivit datelor Statisticii.

• Cheltuielile lunare au crescut cu 10,6%/familie, în timp ce veiturile au urcat mai lent, cu 9,5%.

• Veniturile medii lunare au fost în toamna lui 2023 de 7301 lei pe o gospodărie, în creştere cu 9,5% față de toamna lui 2022.

• Cheltuielile totale medii lunare au fost, în trimestrul III 2023, de 6432 lei pe o gospodărie mai mari cu 10,6%.

În trimestrul III 2023, principalele destinaţii ale cheltuielilor familiilor au fost : consumul (4025 lei lunar ) și transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor (2054 lei pe o gospodărie).

Dacă ne uităm la familiile compuse din salariați, agricultori, șomeri sau pensionari, cheltuielile acestora au crescut cu viteze diferite.

Cheltuielile cu mâncarea au fost cu peste 20% mai mari în cazul șomerilor

Ei au resimțit cel mai puternic inflația, cheltuielile cu produsele nealimentare urcand cu 50% iar cele cu serviciile cu aproape 40%. Ca impact, agricultorii au resimțit al doilea cel mai intens șocul inflaționist, după care urmează salariații. În cazul acestora din urmă, serviciile le-au tras de pe card mai mult cu aproape 20% mai mult iar produsele ne-alimentare cu aproape 24% mai mult.

De asemenea, INS a calculat cu cât ne-au crescut cheltuielile de consum și pe ce ni se duc banii.

În lei, cheltuielile de consum arată ca mai jos:

Statistica a întrebat oamenii câți bani le-ar fi suficienți ca să se descurce. A primit răspunsuri care te-ar putea surprinde

În România, una din 5 familii are restanțe la plata facturilor- e vorba de întreținere/chirii, utilități, rate la bănci șamd. Cele mai multe dintre restanțe au fost la facturile la energie și întreținere (circa trei sferturi dintre cei care înregistrează restanțe). INS i-a întrebat pe români ce salariu ar trebui să aibă pentru a face față cheltuielilor.

Cât privește capacităţii de a plăti la timp unele facturi (întreţinerea locuinţei, rate la împrumuturi, plata utilităţilor etc.) se constată că 18,5% dintre gospodării au menționat că a fost cel puțin o situație în care nu au putut achita la timp unele cheltuieli, situație cauzată, în principal, de situaţia financiară nesatisfăcătoare.

Dintre plăţile pentru care s-au înregistrat restanţe în cursul anului 2022, cele mai frecvente cazuri au fost cele cu energia electrică (75,0%) şi cele cu întreţinerea locuinţei (68,1%). Restanțe cu plata chiriei au înregistrat 14,6% dintre locuințe, arata Statistica într-o cercetare.

Primul rezultat contraintuitiv: femeile s-ar mulțumi cu mai puțini bani

În România sunt circa 7,5 milioane de familii, potrivit Statisticii. Circa 5,2 milioane sunt conduse de bărbați iar 2,3 milioane au cap de familie o femeie, mai arată datele INS.

Circa 3.000 de familii conduse de bărbați spun că venitul minim net trebuie să fie cel puțin 4.000 de lei pentru a face față tuturor cheltuielilor. În cazul femeilor, puțin peste 800 de familii ar pretinde un asemenea nivel. În iulie, salariul mediu net a fost de peste 4.500 de lei.

În SUA de exemplu, la un sondaj similar, americanii au spus că pentru a se simți confortabil financiar, ar avea nevoie de un salariu de aproximativ 233.000 de dolari pe an în medie, adică de peste trei ori venitul mediu al gospodăriilor americane (aproximativ 71.000 de dolari pe an).

Familiile formate dintr-o singură persoană s-ar mulțumi cu mai puțin

Evident că, cu cât familia e mai numeroasă, cu atât nevoile sunt mai mari. Când ai 4-5-6 copii, e clar că resursele de care ai nevoie sunt mai mari. În rest, la toate celelalte categorii nevoile sunt aceleași: peste 4.000 de lei.

În țara noastră, doar 15% dintre familii spun că ar putea face față cheltuielilor curente cu un venit bănesc net lunar mai mic de 2.001 lei, arată cercetarea INS. Ușor mai ridicat (18%) e procentul celor care ar avea nevoie de un venit de 3.000 de lei, procent egal cu cel al familiilor care s-ar descurca cu 3-4.000 de lei lunar.

Jumătate dintre familiile chestionate de Statistica spun că venitul bănesc net lunar necesar acoperirii cheltuielilor curente lunare ar trebui să fie mai mare de 4.000 lei.

În general, notează statisticienii care au condus ancheta, se observă o tendinţă de creştere a ponderii gospodăriilor care consideră că au nevoie de un venit bănesc net lunar tot mai mare pentru a face faţă cheltuielilor.

Aprecierea diferă foarte mult între familiile care locuiesc la țară și cele care locuiesc la oraș

Astfel, dacă în mediul rural peste 20% dintre familii apreciază că pot face față cheltuielilor curente ale gospodăriei cu un venit net lunar mai mic de 2.001 lei, în mediul urban, numai 9,7% dintre familii au considerat că este necesar un venit net lunar mai mic de 2.001 lei pentru a face față cheltuielilor curente.

În cazul familiilor din mediul urban, aproape 60% spun că ar avea nevoie pentru cheltuielile curente lunare ale gospodăriei de sume care depăşesc 4.000 lei lunar, față de 39% dintre familiile care locuiesc în zone rurale.

Venituri mici, de sub 2.001 lei, sunt considerate necesare acoperirii cheltuielilor curente ale familiei, în principal, de cele formate dintr-o singură persoană în vârstă de 65 ani sau mai mult (35,5%).

Venituri mari, de peste 4.000 lei net lunar, sunt considerate necesare de peste jumătate dintre familiile de 2 persoane. Ponderea gospodăriilor cu 3 sau mai multe persoane, care consideră venituri de peste 4.000 lei net lunar, necesare acoperirii cheltuielilor curente ale gospodăriei, se situează în jurul valorii de 70%.

De asemenea, venituri mari, de peste 4.000 lei net lunar, sunt considerate necesare și de peste 75% dintre gospodăriile cu doi adulți și 3 sau mai mulți copii dependenți, precum și de 68,1% dintre gospodăriile formate din doi părinți și 2 copii dependenți.

Pe regiuni, cele mai multe familii care nu s-ar mulțumi cu mai puțin de 4.000 de lei net, sunt cele din Moldova, care e și una dintre cele mai sărace și ne-dezvoltate regiuni din țară.

Aproape la egalitate sunt familiile din București, Ardeal și Muntenia (câte 560 de familii), iar în Oltenia doar 265 de familii ar vrea salarii mari.