Statutul parlamentarilor: mai usor sa ingropi un dosar

Modificările aduse legii privind statutul parlamentarilor sunt extrem de periculoase. Aprobate peste noapte fără nici un fel de consultare publică acestea creează premizele îngropării anchetelor privind miniștri și foști miniștri, precum și a cererilor de arestare, reținere și percheziție privindu-i pe parlamentari la Comisie.

În materie penală

Puncte negre:

1. Doar hotărârile de aprobare a cererilor ministrului justiției mai ajung în plenul camerelor. Asta înseamnă că, de fapt, decizia finală privind avizarea începerii urmăririi penale pentru miniștri și foști miniștri, precum și cea privind percheziția, reținerea sau arestarea unui parlamentar nu se mai ia de plenul camerei din care persoana face parte, ci de către comisia care analizează cererea ministrului. Până acum atât hotărârile de respingere, cât și cele de aprobare erau trimise plenului pentru ca acesta să decidă dacă le confirmă sau le infirmă – adică plenul putea să treacă peste decizia comisiei parlamentare. Constituția este foarte clară pe acest aspect – decizia se ia de către plenul camerei din care persoana face parte, nu de către o comisie din cadrul acesteia. Mai mult, în practica sa CCR a explicat ca în cazul avizelor date de Președintele României decizia acestuia nu poate fi îngradită în nici un fel de opinia exprimată de către comisia organizată pe lângă Președinție. În mod similar și în cazul Parlamentului decizia camerei nu poate fi subsumată deciziei unei comisii parlamentare. (Articolele 24 si 24²)

2. Procedura nu prevede termene pentru comisia care analizează cererea ministrului în cazul cererilor privind reținerea, arestarea sau percheziția parlamentarilor. Nu exista nici o limită de timp în care comisia parlamentară trebuie să redacteze raportul, în aceste condiții vom asista în continuare la amânărea soluționării dosarelor. Acest fapt este extrem de grav pentru că aceste măsuri presupun urgența. (Articolul 24) În mod curios, în cazul cererilor privind urmărirea penală a miniștrilor și foștilor miniștri a fost introdus un termen de maxim 20 de zile în care comisia trebuie să redacteze raportul. (Articolul 24²) În cazul primei categorii de cereri termenul ar trebui să fie mult mai scurt.

3. Nu este reglementată nicio procedură pentru sesizările care ar putea veni de la cetățeni privind avizarea urmăririi penale a miniștrilor și a foștilor miniștri. Această posibilitate a fost reconfirmată în practica CCR, iar momentul modificării statutului parlamentarilor ar fi fost perfect pentru introducerea unei proceduri care să permită exercitarea efectivă a acestui drept cetățenesc. În lipsa unei proceduri această posibilitate a cetățenilor de a sesiza parlamentul este, practic, lipsită de conținut.

4. Nu e clar ce documente trebuie să însoțească cererea ministrului jusțiției – adică nu e clar că practica Parlamentului de a solicita dosarul cauzei va fi înlăturată. Formularea folosită de text este vagă și se referă la motivele legale și temeinice care ar justifica emiterea unui aviz pozitiv, dar nu se prevede nicăieri expres că parlamentarii nu pot cere să vadă dosarul cauzei. (Articolele 24 si 24²)

5. Transmiterea deciziei privind revocarea măsurii reținerii în caz de infracțiune flagrantă către CSM nu are alt rol decât timorarea procurorilor. CSM nu are competențe legale în chestiunea de față, ci doar competențe privind cariera magistraților. Decizia Parlamentului eminamente politică de a revoca o măsură dispusă de un procuror nu are nici o implicație asupra modului în care acesta și-a desfășurat activitatea în respectivul dosar. Așadar această reglementare nu se justifică. (Articolul 24¹)

Puncte gri:

1. Parlamentarul nu are garantat dreptul de a-și exprima un punct de vedere în cazul cererilor privind reținerea, arestarea sau percheziția. E neclar de ce există o diferență de tratament între aceste situații și cele în care se cere avizarea urmăririi penale unde parlamentarul are posibilitatea de a fi audiat.

2. Decizia se ia cu votul majorității parlamenarilor prezenți atât la comisie, cât și în plen. Cu siguranță situația este preferabilă celei în care decizia s-ar fi luat cu votul majorității membrilor camerei respective, mai ales în cazul parlamentului suprapopulat de astazi. Ar fi fost utilă, totuși, introducerea unei condiții de cvorum, altfel putem asista la decizii luate de către un număr foarte mic de parlamenari.

În materie administrativă

Puncte negre

1. Reglementarea unei proceduri paralele celei de la ANI cu privire la incompatibilitatea parlamentarilor este periculoasă și va perpetua practica Parlamentului de a se implica în domenii care nu țin în mod direct de activitatea sa. Se va ajunge în practică la soluții divergente emise de Parlament, respectiv de ANI, soluții care vor fi invocate apoi în fața instanțelor chemate să se pronunțe pe problema incompatibilității parlamentarilor în funcție de interesul concret al fiecărei părți din dosar. Parlamentarii vor susține în continuare că au avut permisiunea Parlamentului să continue activitatea care generează o stare de incompatibitate. Această procedură paralelă se finalizează cu încetarea mandatului parlamentarului aflat în stare de incompatibilitate, în lipsa unui act definitiv din partea instanței sau a unui act neatacat din partea ANI care să confirme că intr-adevăr parlamentarul era incompatibil. Deși se cere un aviz din partea ANI în această procedură, avizul nu este echivalent actului de constatare și nici nu oferă aceleași garanții procesuale parlamentarului în cauză – de exemplu avizul ANI nu poate fi atacat în acest moment în instanță. Așadar se poate ajunge la luare unei decizii extrem de grave privind un parlamentar – încetarea mandatului – fără ca acesta să aibă posibilitatea de a contesta în justiție acuzațiile care I se aduc. Pe de altă parte avizul ANI nu este obligatoriu pentru Parlament pentru că legea nu precizează că acest aviz este unul conform. Așadar Parlamentul poate să ignore avizul ANI generând probleme de natură juridică în viitor, în măsura în care ANI decide să deschidă o procedură de verificare. Singura soluție este eliminarea acestei proceduri paralele – în cazul în care parlamentarii au îndoieli cu privire la situațiile potențial generatoare de incompatibilitate în care se află se pot adresa direct ANI pentru solicitarea unui punct de vedere, urmând ca apoi să opteze. (Articolul 18)

2. Sancțiunea pentru conflict de interese este mult prea blândă – maxim 6 luni de interzicere a participării la lucrările camerei. (Articolul 53)

3. Ar fi fost utilă reglementarea a situației în care parlamentarul a dobândit avere nejustificată.

4. În multe situații obligația de a aduce la cunoștința camerei diverse aspect privind incompatibilitățile aparține parlamentarului în cauză. E de la sine înțeles că acesta nu are interesul să facă publicitate unor aspecte care îi sunt defavorabile. Normal ar fi ca posibilitatea de a notifica Parlamentul să aparțină și ANI.

Puncte albe:

1. Introducerea unor prevederi exprese privind incetarea mandatului parlamentarului în cazul în care actul de verificare al ANI nu este atacat sau în cazul în care instanța îl confirma irevocabil.

Soluții:

1. Atacarea la CCR a legii înainte de promulgare – fie de către un grup de parlamentari (50 de deputați sau 25 de senatori), fie de către Președintele României.

Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro

Statutul parlamentarilor: mai usor sa ingropi un dosar

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”