Managerul Spitalului Colentina a donat plasmă după ce s-a vindecat de COVID-19: Un ajutor de acest gen poate face diferența pentru un pacient aflat în stare critică

Medicul Remus Mihalcea, managerul Spitalului Colentina din Capitală, a donat plasmă la Centrul de Transfuzie Sanguină din București, după ce s-a vindecat de COVID-19, anunță Administrația Spitalelor și Serviciilor Medicale, în subordinea căreia se află Spitalul Colentina. „Un ajutor de acest gen poate face diferența pentru un pacient aflat în stare critică”, și-a motivat el gestul. Managerul Spitalului Colentina a fost testat pozitiv cu coronavirus la începutul lunii iulie.

„Întreg procesul de donare a durat cam o oră, timp în care s-au recoltat 600 ml de plasmă. Am ales să donez plasmă din două motive: primul e cel de a încuraja lumea să facă acest gest. Întotdeauna un surplus de plasmă va ajuta un pacient aflat în terapie intensivă și poate fi chiar o rudă sau doar un străin, dar care are mare nevoie de acest tratament. Al doilea motiv este faptul că trecând prin această boală, organismul meu a dezvoltat anticorpi într-o cantitate suficientă pentru a fi eligibil acestei proceduri. Trecând prin această experiență am putut vedea faptul că un ajutor de acest gen când ești într-o stare critică poate face diferența”, a declarat Remus Mihalcea, managerul Spitalului Clinic Colentina.

Remus Mihalcea nu este singurul cadru medical din spitalele administrate de Primăria Capitalei prin ASSMB, care, odată vindecat de COVID-19, s-a oferit să doneze plasmă pentru a salva alți pacienți.

Spitalul Colentina și Spitalul de Boli Infecțioase Victor Babeș au realizat încă de la începutul activității de prelevare de plasmă contracte de colaborare cu Centrul de Transfuzie Sanguină din București, promovând, astfel, în rândul pacienților obținerea acordului.

Unul dintre ei este dr. Alexandru Marin, medic rezident la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale „Dr. Victor Babeș”. Medic în prima linie a luptei împotriva pandemiei, a fost infectat cu coronavirus, iar apoi a fost unul dintre primii pacienți vindecați care au donat sânge, din care s-a extras plasmă convalescentă COVID-19, potrivit ASSMB.

Dr. Alexandru Marin, medic rezident la Spitalul Victor Babeș / Foto: ASSMB

„Donarea de plasmă este fix ca donarea de sânge obișnuită, doar că la donarea de plasmă se folosește un alt tip de ac și se extrage doar plasma, iar sângele nu părăsește organismul, motiv pentru care pacienții pot dona mai frecvent plasmă, decât suntem obișnuiți cu pauzele de la donarea de sânge. E o fericire să știi că poți să ajuți cu fiecare celulă din corpul tău. Totul contează acum”, spune Alexandru Marin, medic rezident Spitalul Victor Babeș.

Și Eufrosina Șerban, asistentă medicală la Spitalul Victor Babeș, a ales să doneze plasmă, în urmă cu patru luni, după ce s-a vindecat de COVID-19: „M-am oferit să donez pentru că eu cred așa: Dacă poți face un bine, fă-l cu drag. Nu se știe niciodată la cine ajunge și poate o anumită persoană chiar are nevoie și poate fi salvată.”

Eufrosina Șerban, asistentă medicală / Foto: ASSMB

37.056 de români s-au vindecat până acum de COVID-19. Doar 671 au donat plasmă

671 de români vindecați de COVID-19 au donat plasmă pentru tratarea pacienților infectați, în primele 4 luni de la debutul colectării de plasmă convalescentă în România, până pe 21 august, arată cele mai recente date ale Institutului Național de Hematologie Transfuzională, prezentate de Ministerul Sănătății.

În total, 37.056 de români infectați cu coronavirus s-au vindecat, până astăzi.

Procesul de colectare a plasmei de la persoane vindecate de COVID-19 pentru tratarea pacienților infectați a demarat în România pe 28 aprilie, la două luni de la primul caz de infecție cu noul coronavirus înregistrat în țara noastră.

Donarea de plasmă se face prin două metode: plasmafereză și donare standard (sânge total) din care se extrage apoi plasma.

Colectarea de plasmă se face, teoretic, în 18 centre de transfuzie din România – toate dotate cu aparate de plasmafereză (recoltare de plasmă) donate de firma Besmax Pharma în această primăvară. Statul român nu avea astfel de aparate în centrele de transfuzii. Besmax Pharma a donat, împreună cu aparatele, și 9.000 de kituri de recoltare.

În plus, statul român a ratat o sponsorizare cu încă 32 de aparate de plasmafereză, oferită tot de Besmax Pharma, după ce Ministerul Sănătății nu a oferit luni de zile niciun răspuns la această ofertă.

Tratamentul cu plasmă poate salva viața pacienților cu forme grave de COVID-19, dar România are puțini donatori

Tratamentul cu plasmă este într-adevăr unul care „le poate salva viața pacienților cu forme grave de COVID-19. Nu terminalii, nu formele critice. Dar cei gravi, care se află în secțiile de Terapie Intensivă, pot fi salvați de tratamentul cu plasmă”, declara recent, pentru HotNews.ro, medicul Virgil Musta, șef de secție și coordonatorul Spitalului de Boli Infecțioase Victor Babeș din Timișoara, unul dintre cele mai importante spitale COVID din țară.

Din păcate, admite Virgil Musta, un număr foarte mic de români vindecați de COVID-19 donează plasmă în acest moment: „Deși, atunci când pleacă din spital, mulți promit că vor veni să doneze, că vor ajuta, în momentul în care ar trebui să meargă să doneze, nu toată lumea dă curs. În plus, dintre pacienții vindecați de COVID-19, nu toată lumea are suficient de mulți anticorpi.”

Medicul Virgil Musta

Virgil Musta spune că la Timișoara, „doar 5 pacienți au beneficiat de tratament cu plasmă, dar asta mai demult. Apoi, nu am mai avut nici noi, nici județele limitrofe.”

Toți cei 5 pacienți tratați cu plasmă la Timișoara s-au vindecat, subliniază Virgil Musta.

Medicul timișorean precizează însă că tratamentul cu plasmă nu li se administrează tuturor pacienților cu COVID-19, ci în anumite condiții: „Este util în anumite etape, la anumite forme ale bolii, la anumiți pacienți – de exemplu, pacienții cu insuficiență renală au contraindicație, pentru că dacă le dai, le agravează insuficiența renală.”

Managerul Spitalului Colentina a donat plasmă după ce s-a vindecat de COVID-19: Un ajutor de acest gen poate face diferența pentru un pacient aflat în stare critică

37.056 de români s-au vindecat până acum de COVID-19. Doar 671 au donat plasmă

Tratamentul cu plasmă poate salva viața pacienților cu forme grave de COVID-19, dar România are puțini donatori

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”