​INTERVIU Beatrice Mahler, managerul Institutului Marius Nasta: Avem zeci de pacienți cu afectare pulmonară severă după ce s-au vindecat de COVID-19, care au nevoie de internare

​Zeci de pacienți ai Institutului de Pneumoftiziologie Marius Nasta, vindecați de COVID-19, au nevoie de evaluare și de asistență într-o formă de internare continuă, „ceea ce înseamnă că au o formă severă de afectare pulmonară, după ce s-au vindecat de COVID”, afirmă medicul Beatrice Mahler, managerul spitalului, într-un interviu acordat HotNews.ro. Beatrice Mahler mărturisește, de asemenea, că privește cu îngrijorare spre perioada care urmează: „Vine sigur valul 2, iar noi, România, pornim de pe o poziție fruntașă. Nu o să fie bine deloc!”.

„La Marius Nasta avem în acest moment peste 80 de pacienți post-COVID care au nevoie de evaluare și de asistență într-o formă de internare continuă, ceea ce înseamnă că au o formă severă de afectare pulmonară, după ce s-au vindecat de COVID. Ei au nevoie de medicul pneumolog la patul lor, de cunoștințele pe care le are acesta și de metodele de tratament din pneumologie”, explică Beatrice Mahler.

În ceea ce privește perioada care urmează, managerul celui mai mare spital de boli pulmonare din România se așteaptă că „nu o să fie bine deloc”: „Este îngrijorător, pentru că vine sigur valul 2, iar noi, România, pornim de pe o poziție ‘fruntașă’. Avem deja un număr de cazuri, iar dacă peste acest număr de cazuri vine valul 2, nu o să ne fie deloc bine.”

„80% dintre pacienții noștri au forme severe și moderate de COVID-19, foarte puțini au forme ușoare”

Cam 80% dintre pacienții Institutului de Pneumoftiziologie Marius Nasta – cel mai mare spital de boli pulmonare din România – au forme severe și moderate de afectare în urma infecției cu COVID-19. Foarte puțini pacienți au forme ușoare, spune Beatrice Mahler.

În această perioadă, activitatea la spital este intensă, iar numărul pacienților cu COVID-19 se menține mare. În plus, sunt și mulți pacienți care vin la spital cu simptome, pentru a se testa: „Facem și teste la cerere, pentru că este anormal să trimitem un pacient simptomatic acasă, fără să avem o evaluare a lui, însă este un volum foarte mare de muncă, pentru că numărul de cazuri este în creștere în București, cel puțin în ultimele zile. Este bine, într-un fel, dar pe de altă parte, recomandările în acest moment sunt să sune la Direcția de Sănătate Publică și să fie recoltați acasă, mai ales cei care sunt nevoiți să folosească transportul în comun. Din ce știu eu, este aceeași situație la toate spitalele COVID din București.”

Vinerea trecută, și secția de Terapie Intensivă a spitalului s-a redeschis, după ce a fost dezinfectată: „Noi în Terapia Intensivă COVID am avut un moment în care a trebuit să limităm internările, să dezinfectăm, apoi să redeschidem secția. Am avut niște transferuri din altă parte și pacienții cu comorbidități și cu forme severe sunt mult mai predispuși la a face infecții asociate asistenței medicale. Și atunci a trebuit să manageriem cazurile astfel încât pacienții pe care îi primim ulterior să vină într-o secție curată. Acum suntem pregătiți să primim alți pacienți.”

Beatrice Mahler admite că „Infecțiile nosocomiale, asociate asistenței medicale, sunt prezente, din păcate, în toate spitalele, mai ales în secțiile de Terapie Intensivă din toată lumea. Nu sunt de dorit, dar trebuiesc din timp diagnosticate, monitorizate și raportate. E nevoie de îngrijire specială și e nevoie inclusiv de echipamente speciale pentru personalul medical, pentru a nu transmite infecția de la un pacient la altul.”

„Dacă la 50 de ani faci o formă severă, înseamnă o modificare a calității vieții pe termen lung”

Medicul Beatrice Mahler avertizează că o formă severă de COVID-19 la vârsta de 50 de ani, spre exemplu, înseamnă devreme, iar în cele mai multe cazuri riscă să vină cu neplăceri pentru tot restul vieții: „Spre exemplu, dacă la 50 de ani faci o formă severă de boală, mie mi se pare devreme. Pentru că o formă severă de boală la 50 de ani înseamnă sechele după, înseamnă o modificare a calității vieții pe termen lung. Eu cred că trebuie privit cu maximă seriozitate la pacienții care fac forme grave de COVID și se încadrează în intervalul de vârstă 40-60 de ani. Din punctul meu de vedere, este o perioadă a vieții care ar trebui să fie de om activ, nu de om bolnav.”

Mulți dintre pacienții vindecați de COVID-19 au nevoie de monitorizare și de asistență medicală și după vindecarea de infecție. Puțini ajung deocamdată la medic și din cauza lipsei de organizare – în țară, multe dintre spitalele de pneumologie au fost convertite complet în spitale COVID, spre deosebire de Institutul Marius Nasta, care are și pavilioane pentru pacienții non-COVID: „Aș atrage atenția unei probleme serioase care există, nu doar la nivel de București, ci și la nivel de țară, pentru că am vorbit cu colegii mei: foarte mare parte dintre spitalele de pneumologie din țară au fost convertite în spitale COVID. Spre exemplu Iași, Constanța. În București, la Marius Nasta, doar o parte dintre paturile de pneumologie sunt destinate pacientului COVID, aici există un echilibru, aș putea spune. Însă este extrem de important în acest moment să ne gândim și la pacientul post-COVID, care are nevoie de medicul pneumolog. La Marius Nasta avem în acest moment peste 80 de pacienți post-COVID care au nevoie de evaluare și de asistență într-o formă de internare continuă, ceea ce înseamnă că au o formă severă de afectare pulmonară, după ce s-au vindecat de COVID. Ei au nevoie de medicul pneumolog la patul lor, de cunoștințele pe care le are acesta și de metodele de tratament din pneumologie”, afirmă Beatrice Mahler.

Managerul Institutului Marius Nasta subliniază că „Este foarte important să regândim un pic asistența pacientului COVID, nu doar pentru perioada în care pacientul este infectat, ci și pentru perioada post-COVID și să regândim la nivel de județ fiecare compartimentare și accesul la servicii medicale în spitalele de pneumologie pentru acești pacienți.”

„Vine sigur valul 2, iar noi, România, pornim de pe o poziție fruntașă. Nu o să fie bine deloc”

Beatrice Mahler spune că privește cu îngrijorare spre perioada care urmează: „Eu privesc cu îngrijorare perioada aceasta, pentru că sunt o grămadă de factori care au apărut ca o noutate în perioada pandemiei și nu erau înainte: e bine că au început școlile, e bine că avem posibilitatea să ne reluăm oarecum activitățile de dinainte de pandemie. Dar este foarte important să respectăm reguli, aici este foarte greu. În acest moment, din punctul meu de vedere, suntem într-un moment în care avem încă efectul concediilor și mai ales al transmiterii infecției la locul de muncă, unde au apărut focare din cauză că în multe cazuri nu sunt respectate normele și reglementările. Nu înseamnă că angajatorul are o problemă, dar nu s-a renunțat la acele momente de socializare în care se stă fără mască – se fumează, se bea cafea, oamenii mănâncă împreună – și sunt moment în care riscul de a se infecta crește foarte mult, pentru că stau foarte aproape și prin activitățile respective crește și riscul de infectare. Și atunci, s-au creat aceste focare, pe care le vedem în special în orașele mari.”

Urmează cu siguranță valul 2 al epidemiei, val 2 care va găsi România cu multe cazuri, avertizează Beatrice Mahler: „Este îngrijorător, pentru că vine sigur valul 2, iar noi, România, pornim de pe o poziție ‘fruntașă’. Avem deja un număr de cazuri, iar dacă peste acest număr de cazuri vine valul 2, nu o să ne fie deloc bine.”

„Va fi o perioadă grea, așa mă aștept, dar trebuie să ne organizăm. Și va trebui să găsim soluțiile cele mai bune pentru pacientul care are cu adevărat nevoie de un pat de spital”, spune medicul.

„Pacienților cronici le este frică să vină la evaluarea periodică. Unii ajung la spital prea târziu”

O altă problemă gravă în această perioadă – pacienților cronici le este frică să mai vină la spital pentru evaluarea periodică. În multe cazuri, starea lor se agravează, iar unii dintre ei ajung la medic când este prea târziu, atrage atenția Beatrice Mahler: „E o problemă pe care o sesizez în spital: pacienților le este frică să vină pentru evaluarea periodică. Nici măcar pentru internare de zi nu vin pacienții. Această frică face ca, abia în momentul în care decompensarea este majoră, să ajungă la spital. Ajung foarte târziu. Avem cancere terminale, se ajunge într-un stadiu în care pentru cancerul pulmonar este mult orea târziu, indiferent ce terapie ai adopta, nu îți mai permite starea pacientului nici măcar să ma faci diagnostic, cu atât mai puțin să mai faci tratament. Vin și tuberculoze extinse, cu afectare multiplă, cazuri pe care nu le-am mai văzut până acum în practica noastră, poate în urmă cu 10 ani aveam asemenea cazuri de tuberculoză.”

Unele dintre aceste cazuri, care ajung prea târziu la spital, „te cutremură”, mărturisește Beatrice Mahler.

Managerul celui mai mare spital de boli pulmonare din România avertizează că „Practic, dacă continuăm în acest ritm, vom duce incidența tuberculozei unde eram acum 10 ani, și nu eram deloc bine.”

„De frică că suntem spital COVID, chiar dacă noi avem foarte clar delimitat pavilion COVID de pavilion non-COVID, mulți oameni se tem să mai vină la spital. Pacientul simptomatic, pacientul cronic, trebuie neapărat să ajungă la evaluarea periodică, pentru că altfel, pe lângă COVID, vom avea o toamnă dificilă și din acest punct de vedere”, este îndemnul medicului Beatrice Mahler.