Parchetul European condus de Laura Codruța Kovesi își începe astăzi activitatea. Ce atribuții va avea

Parchetul European (EPPO), noul organism de luptă împotriva fraudei în Uniunea Europeană, îşi începe activitatea marți, 1 iunie, cu mai multe luni de întârziere. EPPO este condus de fosta șefă a DNA Laura Codruța Kovesi, care este primul procuror-șef european.

Ce atribuții are noul Parchet European condus de Laura Codruța Kovesi. Ce tipuri de infracțiuni va investiga

Numită în 2019 în fruntea acestei noi autorități judiciare cu sediul la Luxemburg, Laura Codruta Kovesi a depus jurământul la sfârșitul lui septembrie 2019, alături de cei 22 de colegi ai săi, proveniți din statele care participă la această cooperare întărită.

Parchetul condus de Laura Codruţa Kovesi ar fi trebuit iniţial să-şi înceapă activitatea în 2020, dar întârzierile în desemnarea de către state a celor 140 de procurori delegaţi au afectat calendarul. Aceștia vor avea ca sarcină derularea la nivel național a anchetelor, care vor fi supervizate de cei 22 de procurori de la Luxemburg.

Spre deosebire de instituțiile actuale de luptă împotriva fraudei și a criminalității transfrontaliere, Eurojust și OLAF, Parchetul European va putea efectua anchete penale și să confiște active.

EPPO va ancheta și urmări penal fraude și alte infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE:

• fraudele la cheltuielile și veniturile bugetului UE,
• fraudele legate de TVA (dacă implică cel puțin 2 state membre și prejudiciul este de cel puțin 10 milioane euro),
• spălarea de bani provenind din sumele fraudate de la bugetul UE,
• corupția activă și pasivă și deturnarea de fonduri care aduc atingere intereselor financiare ale UE,
• participarea la o organizație criminală dacă principalele activități constituie infracțiuni ce aduc atingere bugetului UE.
• În cazul în care o infracţiune are repercusiuni la nivelul Uniunii, ceea ce impune desfășurarea investigației de către EPPO sau ar putea fi săvârşită de funcționari sau alți agenți ai Uniunii sau membri ai instituțiilor Uniunii, chiar dacă prejudiciul este inferior sumei de 10.000 de euro, EPPO își poate exercita competența.

Aproximativ 3.000 de cazuri pe an

Parchetul European îşi va desfăşura investigaţiile şi urmăririle penale în deplină independenţă faţă de Comisia Europeană, faţă de celelalte instituţii şi organisme ale UE, precum şi faţă de statele membre şi va completa activitatea altor organisme şi agenţii ale UE, cum ar fi OLAF, Eurojust şi Europol, cooperând cu acestea, precum şi cu autorităţile competente ale statelor membre care nu participă la Parchetul European, conform Comisiei Europene.

Se preconizează că EPPO va investiga, în cele din urmă, aproximativ 3.000 de cazuri pe an.

Kovesi: Nu există țări lipsite de corupție

Șefa noului Parchet European, Laura Codruţa Kovesi, crede că nu există ţări mai corupte decât altele și „nu există ţări curate”, a scris agenţia spaniolă de presă EFE, citată de Agerpres, în contextul în care instituția europeană își începe activitatea în 1 iunie.

„Sunt foarte mândră să fiu primul procuror-şef european şi să iniţiez acest nou Parchet European anti-fraudă, cred că începutul EPPO este un moment istoric”, a declarat Laura Codruţa Kovesi în interviul acordat prin videoconferinţă de la Luxemburg, sediul acestei noi instituţii europene.

Creat pentru a investiga infracţiunile ce afectează bugetul UE, noul Parchet European este un „instrument” de „protejare a intereselor noastre economice”, motiv pentru care „trebuie să fie puternic, eficace şi eficient”, a subliniat Kovesi, care conduce o mică echipă ce va superviza, de asemenea, fondul european de redresare post-pandemie NextGenerationEU, în valoare de 750 de miliarde de euro.

Conform estimărilor sale, corupţia, deturnarea de fonduri şi frauda în multiplele sale forme provoacă bugetului UE pierderi anuale de circa 500 de milioane de euro.

Această hemoragie financiară s-ar putea accentua în contextul pandemiei, ale cărei efecte economice au determinat blocul comunitar să constituie, prin împrumuturi accesate de Comisia Europeană, respectivul fond de redresare din care statele membre pot accesa granturi şi credite în baza planurilor naţionale de redresare şi rezilienţă (PNRR) aprobate de Comisie.

„Odată cu această mare cantitate de bani şi flexibilitate există un risc ridicat de creştere a delictelor în Europa, în special în sistemul de sănătate, agricultură, cercetare şi în contractele publice”, consideră şefa EPPO.

Cât este bugetul anual al noului parchet european

Pentru misiunea sa de identificare şi investigare a faptelor de corupţie, noua instituţie dispune de un buget anual de 44,9 milioane de euro.

„Avem bani pentru 140 de procurori”, a spus Kovesi, adăugând că este nevoie, de asemenea, de 50 de experţi şi analişti financiari la Luxemburg, având în vedere provocările efectuării investigaţiilor în 22 de state membre, cu 22 de coduri penale şi 22 de proceduri diferite.

Ea a insistat că analiştii financiari sunt foarte importanţi, întrucât, pe lângă faptul că aceştia descoperă conexiunile între date, ei ajută în plus procurorii „să identifice bunurile şi proprietăţile care pot fi puse sub sechestru”.

Statele care nu participă la EPPO

Cinci state membre ale Uniunii Europene – Polonia, Ungaria, Danemarca, Suedia şi Irlanda – nu participă în noul Parchet European din „decizie politică”, a spus Kovesi, manifestându-şi speranţa că în cele din urmă vor fi convinse de Comisia Europeană să se alăture şi ele, în timp ce Finlanda şi Slovenia încă nu şi-au desemnat procurorii la EPPO.

Dacă în cazul Finlandei este vorba despre o schimbare legislativă, în cel al Sloveniei aceasta se întâmplă în urma deciziei guvernului condus de premierul conservator Janez Jansa de a anula procesul intern de alegere a celor doi procurori delegaţi ai Sloveniei.

România caută încă 9 procurori care să lucreze cu fosta șefă a DNA

România va avea 15 procurori europeni delegați la Parchetul European (EPPO), însă doar 6 au fost acceptați până acum, astfel că pentru 9 posturi are loc o nouă procedură de selecție, anunțată joi de Ministerul Justiției.

Conform anunțului de selecție, persoanele care vor să ocupe un post de procuror european delegat în România își pot depune candidaturile până la data de 27 iunie 2021, inclusiv.

Dosarele depuse vor fi analizate de Comisia de selecție, iar rezultatele verificării vor fi publicate pe site-ul Ministerului Justiției. Interviul va avea loc în perioada 7-09 iulie 2021, perioadă care poate suferi modificări în funcție de numărul candidaților și de modalitatea de desfășurare a interviului, spune Ministerul Justiției.

Evaluarea candidaților se face „pe baza aspectelor relevante rezultate din susținerea interviului, din analiza documentelor depuse de către candidat cu privire la experiența practică relevantă, precum și a altor aspecte verificabile rezultate din activitatea sa profesională”, preciza Ministerul Justiției.

Colegiul EPPO și-a dat acordul în de 10 februarie pentru 6 procurori europeni delegați propuși de Ministerul Justiției, din totalul de 15.

Cei 6 procurori români selectați în februarie, care ar urma să fie delegați la Parchetul European:

• Dana-Manuela ANA – Direcția Națională Anticorupție
• Dana-Cristina BUNEA – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
• Camelia-Elena GRECU – Direcția Națională Anticorupție
• Constantin IRINA – Direcția Națională Anticorupție
• Florin Bogdan MUNTEANU – Parchetul de pe lângă Judecătoria Iași
• Jean-Nicolae UNCHEȘELU – Direcția Națională Anticorupție

Procurorii europeni delegați în România vor acționa în numele Parchetului European (EPPO) în statele lor membre și vor avea aceleași competențe ca procurorii naționali în ceea ce privește investigațiile, urmăririle penale și trimiterea în judecată, potrivit Ministerului Justiției.