​Press report: ​Ratele la creditele legate de IRCC cresc cu 34-40%, cele legate de ROBOR sunt mai mari cu 70-80%. Răspunsul Olandei cu privire la aderarea României în Schengen. Blocaj total pe piața de energie. Ce face SRI cu lista agenților pro-ruși

Ratele la creditele ipotecare legate de IRCC cresc cu 34-40%, cele legate de ROBOR sunt mai mari cu 70-80% ●Răspunsul Olandei cu privire la aderarea României în Schengen, cu o zi înainte de vizita premierului Mark Rutte ●Blocaj total pe piața de energie. Nu se fac tranzacții, nimeni nu știe care este prețul energiei electrice ●Mirel Bănică: Iașul în pelerinaj este un „Untold” religios ●Ce face SRI cu lista agenților pro-ruși ●Emanuel Pârvu, regizorul filmului “Marocco”: “Mi-am promis că n-o să mai fac niciodată ceva pentru bani.” ● Pulsul lumii în cel mai vechi târg din România ●Despre mituri istorice dubioase și credibilitatea lor ●Trecere de pietoni trasată de un localnic pe DN, în dreptul casei sale. Poliția a deschis dosar penal ●„Consumați produse românești!” Ce este în spatele demagogiei: importurile sunt egale cu consumul populației

Ratele la creditele ipotecare legate de IRCC cresc cu 34-40% faţă de acum un an. Cele legate de ROBOR sunt mai mari cu 70-80%

BRD, Raiffeisen şi UniCredit Bank, trei din cele mai mari 10 bănci din sistemul bancar, au înregistrat creşteri ale ratelor clienţilor la creditele ipotecare în lei legate atât de ROBOR, între 70 şi 80%, cât şi de IRCC, între 34 şi 40%, potrivit simulărilor transmise la solicitarea ZF.

ROBOR la 3 luni, folosit pentru calcularea do­bânzilor variabile la creditele în lei înainte de luna mai 2019, se afla la un nivel de puţin peste 1,5% în octombrie 2021, ulterior ajungând la 7,93% în octombrie 2022.

Odată cu creşterea indicelui ROBOR, ratele la creditele ipotecare pe care românii le-au luat înainte de introducerea IRCC au mers pe o pantă ascendentă, ajungând la creşteri de 70-80%.

Începând cu octombrie 2022, IRCC a făcut primul pas spre rate mai mari pentru creditele ipotecare, respectiv o creştere până la 4,06%, de la 2,65%, traiectoria fiind una de creştere, scrie ZF.

Răspunsul Olandei cu privire la aderarea României în Schengen, cu o zi înainte de vizita premierului Mark Rutte

Regatul Țărilor de Jos, actuala denumire oficială a Olandei, este ultimul stat care nu și-a precizat clar poziția față de dorința României de a intra, în 2022, în spațiul european al liberei circulații a persoanelor.

Ambasadorul Olandei la București a precizat pentru Europa Liberă că în acest moment țara pe care o reprezintă nu are informații din care să reiasă un răspuns de acceptare a aderării României în spațiul Schengen.

Europa Liberă l-a întrebat pe Roelof van Ees, ambasadorul în România al Țărilor de Jos, care este poziția oficială a țării sale cu privire la aderarea la Schengen. Mai exact, dacă Olanda este de acord în acest moment, octombrie 2022, ca România să fie printre statele membre ale spațiului Schengen, scrie Europa Liberă.

Blocaj total pe piața de energie. Nu se fac tranzacții, nimeni nu știe care este prețul energiei electrice

Datele oficiale ale operatorului pieței de energie din România OPCOM arată că, după intrarea în vigoare a OUG 119, de la 1 septembrie, piața este practic blocată. Se fac doar tranzacții spot. O singură tranzacție a fost făcută în luna septembrie pe piața centralizată a contractelor bilaterale – licitație extinsă (PCCB-LE Flex) a bursei de energie de la București, potrivit statisticii lunare publicate recent de operatorul pieței, OPCOM. Este vorba despre un pachet foarte mic de energie, de 1,3 MW bandă, cu livrare 6 octombrie-31 decembrie 2022, în total 2.715 MWh, tranzacționați la prețul de 2.400 de lei/MWh, scrie Economica.

Mirel Bănică: Iașul în pelerinaj este un „Untold” religios

Aşa cum spuneam şi ȋn studiul pe care l-am dedicat pelerinajului Nevoia de Miracol. Fenomenul pelerinajelor ȋn România contemporană, pelerinajele sunt semne ale vremurilor, barometre fidele ale schimbărilor din societate, dincolo de aspectele cele mai vizibile, cum ar fi rândul de aşteptare sau atingerea moaştelor. Personal, din această cauză vin (aproape) an de an la Iaşi, pentru a ȋnţelege societatea, nu doar faptul religios contemporan. Anul acesta se simt tensiunea, reverberaţia războiului de la graniţa României şi a Europei, dificultăţile financiare ale perioadei şi… demografia. Parcă suntem din ce ȋn ce mai puţini şi mai bătrâni. Rândul de aşteptare nu minte, spune Bănică într-un interviu dat Ziarului de Iași.

Ce face SRI cu lista agenților pro-ruși

Ministrul Apărării, Vasile Dîncu, a declarat că este imposibil să nu existe în România şi politicieni influenţaţi de Moscova, dar crede că aceștia nu sunt „de primă mărime”.

Ministrul Dîncu nu s-a hazardat să facă o listă cu parlamentarii care virează spre Est sau cu înalții funcționari cu simpatii pro-ruse, pe care probabil că îi cunoaște.

S-a rezumat doar să lanseze un avertisment. Descoperirea lor a fost lăsată în seama ofițerilor de la Serviciul Român de Informații, mai ales că șeful SRI tocmai vorbise despre riscurile și oportunitățile țării în această perioadă grea, scrie PressHub.

Emanuel Pârvu, regizorul filmului “Marocco”: “Mi-am promis că n-o să mai fac niciodată ceva pentru bani.”

Zilele acestea a intrat în cinematografele din toată țara cel de-al doilea lungmetraj regizat de Emanuel Pârvu – Marocco.

Filmul a putut fi văzut în premieră mondială la Festivalul de la San Sebastian, în toamna anului trecut, în cadrul secțiunii New Directors. Iar premiera românească a avut loc la TIFF, în cadrul competiției Zilele Filmului Românesc, și a fost una dintre surprizele care au impresionat publicul.

Cu o distribuție mixtă, care îi aduce în prim plan pe binecunoscutul Șerban Pavlu și pe actrița Emilia Popescu, dar și pe doi tineri actori aflați la început de carieră, Ana Indricău și Tudor Cucu, filmul lui Emanuel Pârvu ne vorbește despre cât de greu este să păstrăm echilibrul în viețile noastre și cât de ușor poate fi distrus, de aici și numele “Marocco”, referire la jocul cu bețișoare colorate, în care cu mișcări blânde trebuie să scoți un bețișor din mulțime, fără să le miști pe celelalte, scrie Cultura la dubă.

Pulsul lumii în cel mai vechi târg din România

La Negreni, din 1815, oficial, dar poate și mai dinainte, în a doua săptămână din octombrie, se ține „Târgul de la Fechetău”. Este considerat cel mai mare târg din Estul Europei. Se întinde pe aproape 10 hectare pe sub poalele muntelui, de-a lungul Crișului Repede și se bucură de mare faimă.

Adună vânzători și vizitatori de peste tot din lume, primăria spune că are oaspeți din Europa de Vest, Ungaria şi chiar din Statele Unite. Anul acesta s-a ținut prima dată, după doi ani de pauză din cauza pandemiei. Poate de aceea, a fost cel mai mare târg din istoria lui.

Aproape tot anul, ardelenii plănuiesc expedițiile lor, vânătoarea de comori și de lucruri trebuincioase, în măruntaiele Târgului de la Negreni. Artiști, colecționari, intelectuali, meșteri și țărani savurează împreună desfrâul de toamnă, scrie PressHub.

​h2: Despre mituri istorice dubioase și credibilitatea lor

Azi luăm în discuție unele mituri istorice, cu exemple cu tot, ca să priceapă toată lumea ce a vrut să spună autorul. Dacă ați fost atenți, acum mai multă vreme vă povesteam despre legenda aia dubioasă pe care o regăsești în mai toate cetățile și castelele din România. Unde te duci, trebuie să aibă ăia o fântână. Toate bune și frumoase, că apa e bună, mai ales dimineața, după o seară prelungită cu aperitive de vin. Problema e că fântânile alea, toate în păr, și sunt câteva zeci, au fost săpate de doi prizonieri turci. Dom`ne, da` peste tot.

Nu ni se spune dacă nu cumva sunt aceeași. Le dădeau unii drumul când terminau treaba, doar ca să îi prindă alții mai la sud. Bieții turci, așa au lucrat de le-a ieșit sufletul vreo două, ba chiar trei sute de ani. Sau, dacă or fi fost diferiți, să fi schimbat și creatorii poveștilor registrul, scrie Pictofapte.

Trecere de pietoni trasată de un localnic pe DN, în dreptul casei sale. Poliția a deschis dosar penal

Un bistrițean din Salva, Bistrița-Năsăud, și-a trasat singur o trecere de pietoni pe DN17C, în dreptul casei sale. Șoseaua face legătura între Bistrița-Năsăud și Maramureș. Poliția a deschis dosar penal. DN17C este drumul național secundar ce leagă localitățile Bistrița (BN) și Vișeu de Sus (MM). Trece printre Munții Rodnei și Munții Țibleș prin Pasul Dealul Ștefăniței, având punctul terminus în localitatea Moisei (MM), scrie Adevărul.

„Consumați produse românești!” Ce este în spatele demagogiei: importurile sunt egale cu consumul populației

Dl. Marcel Ciolacu, președintele PSD, a făcut ieri un apel către concetățeni să consume produse românești. Nu este nici primul, nici ultimul politician care pledează pentru consumul de produse fabricate în România.

Îndemnul este binevenit, dar realitatea ne arată altceva. Este o coincidență nefericită ca tocmai în ziua în care Marcel Ciolacu îi invita pe consumatori să cumpere produse românești, Institutul de Statistică să fi publicat datele privind comerțul internațional al României.

Cifrele arată un adevărat dezastru, în sensul că, în primele opt luni ale acestui an, deficitul balanței comerciale a ajuns la 22 miliarde euro. Este o cifră imensă, un adevărat record al ultimilor 30 de ani. În acest context, avem suficiente produse autohtone? După ritmul și cantitatea importurilor este clar că importurile sunt și multe, și foarte diverse, scrie RFI.

Alarmă: Industria din România și-a redus consumul de gaze cu 63%. În UE, cererea totală de gaze a scăzut cu doar 7%

În primele nouă luni ale acestui an, România și-a redus consumul de gaze cu 11% față de media consumului aferentă perioadei 2019-2021, mare parte a scăderii fiind reducerea consumului din industrie (63%), care de altfel este cea mai mare din Uniunea Europeană.

În perioada ianuarie-septembrie, media UE referitoare la reducerea cererii de gaze naturale a fost de 7% arată datele centralizate de think-tank-ul Bruegel, citate de Curs de Guvernare