Concluzii negative ale vizitei FMI în România. 6 lucruri de reținut: de la Legea pensiilor, la venituri insuficiente, impozit progresiv și scăderea pragului la microîntreprinderi

Delegația FMI și-a încheiat vizita la București, iar primele concluzii nu sunt prea pozitive. Conform comunicatului instituției, pachetul fiscal de anul trecut a fost un pas în direcția corectă și creează venituri suplimentare.

1. “Cu toate acestea, estimăm deficite fiscale de peste 6% din PIB în următorii ani, având în vedere costurile fiscale ale noii legi a pensiilor”. FMI spune că acest cost fiscal s-ar ridica la 1,5 procente din PIB în anii următori. „Vor fi necesare noi măsuri pentru a reduce deficitul la niveluri sustenabile”.

2. „Veniturile fiscale ale României sunt mult sub nivelul din alte țări și prea scăzute pentru a sprijini servicii publice la standarde UE. Prin urmare, nu există o cale realistă de urmat fără o reformă substanțială a politicii fiscale.

3. Recomandările Fondului:

• Reforma impozitului pe venit: eliminarea lacunelor și scutirilor rămase, inclusiv prin scăderea pragului la microîntreprinderi și eventual, să faceți un impozit pe venit progresiv.
• Reforma TVA: Creșterea veniturilor din TVA, inclusiv prin impozitarea mai multor lucruri la cota standard.
• Taxe verzi: introducerea unei taxe pe carbon în sectoarele transporturilor și construcțiilor sau accize suplimentare la combustibilii fosili.
• Impozite pe proprietate: Creșterea impozitării pe proprietate, dacă este posibil prin implementarea reformelor deja pregătite.
• Impactul reformei pensiilor: dezvoltarea unui mecanism pentru extinderea efectivă a poverii fiscale rezultate din reforma pensiilor.

4. Predictibilitatea este esențială în realizarea și implementarea modificărilor politicii fiscale. Ar ajuta atât firmele, cât și gospodăriile și duce la imbunătățirea climatului investițional.

5. Inflația încetinește, dar rămâne mult peste țintă. Politica monetară va trebui să rămână strânsă până când există dovezi solide că inflația va ajunge către banda de toleranță a BNR într-un mod oportun.

6. În 2024 este de așteptat ca economia să se redreseze, cu o creștere apropiată de 3%, pe măsură ce consumul – determinat de creșterea salariilor reale – și cererea externă se întăresc. Estimările arată că inflația va reveni treptat în intervalul țintă până la final de 2025. Cu toate acestea, creșterile salariale de două cifre, printre alți factori, pot împiedica normalizarea inflației.

O misiune a Fondului Monetar Internaţional, condusă de Jan Kees Martijn, a fost la Bucureşti pentru a analiza recentele evoluţii economice şi financiare şi pentru o revizuire a prognozelor macroeconomice.

Constatările sunt preliminare. Opiniile din acest comunicat sunt cele ale personalului FMI și nu reprezintă neapărat punctele de vedere ale Comitetului executiv al FMI. Această misiune nu are ca rezultat o discuție de Consiliu.