Zaki Milhem, un medic care face inovație: Oricum, oriunde am merge, undeva discret o să apară un detaliu – Proudly invented and developed in Romania

​​România este pe ultimul loc în UE la inovație. Am încercat să aflu de la un medic cum a reușit să dezvolte o aplicație de sănătate în România. A descoperit o problemă: dormim prost și insuficient, ne trezim obosiți și tulburările de somn ajung să fie o problemă de sănătate publică. Apoi, a venit cu o soluție: WakeZ, o aplicație care are la bază cercetări, prin care telefonul poate să #hackyoursleep. În același timp, în cadrul UMF Cluj, încearcă să ofere un ajutor concret studenților cu inițiative de inovație în medicină.

În cadrul campaniei Medicii schimbării, îl cunoaștem astăzi pe Zaki Milhem, absolvent al Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca și medic rezident psihiatru, la Spitalul Clinic Judetean de Urgenta din Cluj-Napoca.

Ce se întâmplă dacă nu dormim suficient?

Zaki Milhem: Suntem în 2019, într-o societate deosebit de competitivă și ajungem să neglijam, din păcate, somnul. Un deadline mâine, timp cu prietenii, video streaming, ne găsim ușor motive să nu dormim sau să ne culcăm în „creierii nopții”. Efectele imediate sunt scăderea productivității, anxietatea, iritabilitatea, putând duce până la depresie. Apoi, oamenii care dorm inadecvat arată mai bătrâni, ajung să aibă probleme metabolice – diabet, obezitate, hiperlipemie – deoarece hormonii nu mai au când să-și facă treaba. Nu în ultimul rand, apar consecințe în sănătatea publică și economie. CDC vorbește despre „sleep epidemic” și într-un raport al RAND Europe din 2014, vedem că patologia somnului produce pagube foarte mari – 400 mld $ în SUA, 50-60 mld $ în Marea Britanie și Germania și aproape 3% din PIB în Japonia.

Se zice că petrecem o treime din viață dormind. Somnul este esențial. În funcție de fazele somnului, se întâmplă mai multe lucruri. Să explicam ce se întâmplă în organism în timpul somnului.

Cum poate telefonul să #hackyoursleep?

Zaki Milhem: WakeZ este o aplicație pentru telefoane și ceasuri inteligente (Apple Watch, Fitbit, Samsung Gear, etc). Telefonul oferă o putere de procesare adecvată, acționând ca un creier, iar ceasul este efectorul. Practic, ceasul „hacks your sleep”, folosind vibrații subliminale, adică vibrații de intensitate mai mică decât pragul senzorial la care ar trezi utilizatorul (diferă la fiecare dintre noi și la același individ, în funcție de faza somnului în care se găsește).

În timp ce dormim, cortexul cerebral se inactivează, lăsând talamusul, o structură subcorticala, ca un „câine de pază”. Stimulii aplicați pe piele, la nivelul încheieturii, ajung la talamus printr-o cale de conducere nervoasă numită spino-talamica. Acesta are un prag de intensitate și/sau frecvență care, odată depășit, va declanșa trezirea. Dar stimulii care nu depășesc acest prag, induc o superficializare a somnului. Explicația cea mai plauzibilă pentru acest fenomen se găsește în structuri cerebrale arhaice din punct de vedere evoluționist. Practic, de la paleolitic sau, de ce nu, de dinainte de acesta, talamusul, la stimuli, a avut o atitudine de genul „Șefu, fii pe fază, posibil să se întâmple ceva…” față de cortex. Noi încercăm să capitalizam acest fenomen cu aplicația noastră.

Practic, cum mă poate ajuta WakeZ să dorm mai bine?

Zaki Milhem: Avem „Lullaby Protocol” – un coach de respirație responsiv și adaptabil, care te învață cum să respiri ca să adormi mai repede. Tehnica e veche, noi doar o punem la încheietură, discretă și cu o funcție de fade-out ca să nu te bâzâie când adormi. În timpul somnului face o hartă, ca să înțelegi cât te miști, cât timp stai în pat, cât îți ia să adormi, etc. Dimineața e cel mai fain – un set de vibrații subliminale în crescendo îți superficializează somnul până la o stare de moțăială, exact înainte să sune alarma. În felul acesta, te vei trezi fresh în fiecare dimineață.

În viitorul nu foarte îndepărtat, WakeZ o să ofere o funcție de personalizare a nopții. Practic, dacă ai un examen mâine, o sa te țină în N1 (ții minte? sedimentarea memoriei) sau, dacă te culci la 3 și va trebui să te trezești la 7, o să îți ofere mai mult somn profund (N3).

Ce studii și cercetări au stat la baza aplicației?

Zaki Milhem: Conducem primul studiu clinic intervențional digital din România, pe participanți voluntari clinic sănătoși. Sună mai pompos decat e; marea realizare este să facem în România inovație digitală în sănătate, și să forțăm lucrurile să pășească în cloud. Concret, avem un protocol de studiu clinic la UMF Cluj și derulam cercetarea în laboratorul de somn. Vin participanții, îi legăm la senzori de polisomnografie – EEG (electroencefalogramă), EOG (electrooculogramă) si ECG (electrocardiogramă) și le punem o brățară de-a noastră, cu aplicația pe telefon.

Pe parcursul nopții culegem datele de polisomnografie și înregistrarea din brățară – puls, variația pulsului și mișcările. În anumite momente aplicăm vibrații subliminale și observăm efectele lor asupra activității electrice a creierului. Zonele de cercetare sunt superficializarea somnului, precum și aprofundarea lor prin ceva numit „sleep spindles”. Dimineață evaluăm calitatea somnului și a trezirii din punctul de vedere al utilizatorului, și interpretam datele culese în timpul nopții.

Este un proiect în continuu proces de validare clinica. Validarea clinică este o confirmare a ipotezei noastre prin intermediul unui (sau mai multor) studiu clinic, prelucrarea statistică a rezultatelor și formularea unei concluzii – până acum favorabilă. De ce facem asta? Ne-a explicat Lorena Macnaughtan, membra a board-ului nostru de advisori. Noi credeam ca e cool să faci cercetare – chiar e cool – și să publici, să pui studiul în spatele aplicației și eventual să te protejezi cu el. Ce am învățat apoi a fost conceptul de „build trust”. Facem un produs care va influența sănătatea oamenilor, venit de la o echipă de medici și ingineri. Cu alte cuvinte, oamenii își pun o parte din sănătate în mâinile unui software scris de noi. Dar ca să câștigăm și să păstrăm utilizatori, aceștia trebuie să aibă încredere în ce facem. Aparent, este un aspect fundamental al Digital Health, similar cu medicina convențională. Doar pentru că suntem într-un cloud și avem un design frumos nu înseamnă ca putem dribla acest aspect.

Ce se va întâmpla mai departe cu aplicația? „Oricum, oriunde am merge, undeva discret o să apară un detaliu – Proudly invented and developed in Romania”.

Zaki Milhem: Terminăm studiul clinic de acum (il numim Faza 2) în decembrie și lansam un beta – „free to use, pay with feedback”. Daca ne mișcăm cum trebuie, beta o să fie studiu clinic, unul dintre cele mai mari intervenționale digitale din lume. Concret, utilizatorii vor putea folosi WakeZ gratis atâta timp cât își dau acordul pentru a folosi datele lor despre somn în cercetarea noastră. Ne interesează cum își evaluează somnul, cât de repede îi adormim, cât de bine îi trezim și să perfecționam algoritmul de monitorizare a somnului.

La anul vom lansa prin martie WakeZ ca supliment digital. Direcțiile de cercetare sunt multiple după lansare. Ce îmi doresc cel mai mult este să începem să dozam neuromediatori în timpul somnului, să intervenim pe diferite faze, și bazat pe teorii de neurofiziologie să dezvoltam un terapeutic digital pentru depresie – la încheietura, fără efecte secundare sistemice, foarte comod și ușor scalabil.

Am dus anul asta WakeZ la Stanford Medicine X, vedem unde ajungem în anii următori. Oricum, oriunde am merge, undeva discret o să apară un detaliu – Proudly invented and developed in Romania.

Cum se face inovație în medicină în România?

Zaki Milhem: Greu. Foarte greu. Deși declarativ totul arată super, există context, comunitate, ecosistem, în mod concret, pentru inovatorul de rand, beneficiile sunt puține și, de multe ori, rezervate „unor prieteni”.

Dacă vrei să te apuci de Digital Health în România, vei primi multe încurajări, sfaturi, direcții. Cred cu convingere că există mai mulți traineri decât start-up-uri și mai mulți membri de comunități de inovare în sănătate decât inovatori. E o oportunitate genială de socializare… și atât. Comunitatea de investitori în inovație în sănătate din România nu are încă maturitatea să înțeleagă pașii de dezvoltare și implementare ai unui proiect Digital Health, fiind mai degrabă interesați de proiecte business to business cu return rapid, chiar dacă nu foarte mare.

Pot spune ca noi am avut noroc. Deși ne dezvoltam bootstrapped, adică din fonduri proprii și, evident, mai lent, am reușit să strângem oameni extraordinari în jurul nostru. Nu fac un pomelnic, dar chapeau! pentru Lorena Macnaughtan, Prof. Ioana Neagoe și Ionuț Țața, precum și pentru Macadamian, o firma de IT din Canada, cu birouri in România. Cu oamenii ăștia, ni s-a deschis lumea…

Noi, la UMF Cluj, încercăm să aducem un ajutor concret studenților cu inițiative de inovație. În cadrul ASAIH (Asociația Studenților Antreprenori „Iuliu Hatieganu”), organizăm o competiție de idei de inovație, unde premiem cele mai bune 3 echipe cu cate 20.000 RON. Am făcut un program de învățare de 3 săptămâni, despre antreprenoriat, tehnologie, design, marketing, astfel încât să ii echipam cu noțiunile elementare. O nevoie pe care o avem în proiect este aceea a ajutorului după ce premiem echipele. Este nevoie de persoane și instituții din industria sănătății, care să ofere acces la situații concrete, feedback autentic din practică și posibilitatea de proiecte pilot/desfacere. De aceea, imi permit să lansez o invitație deschisă celor interesați și oricui din domeniu care a avut răbdare să ajungă până aici cu lectura 🙂

––-

Campania Medicii schimbării este un demers MedLife menit să crească încrederea românilor în sistemul de sănătate. Inițiativa aduce în prim plan modelele pozitive din sistemului medical românesc și arată că evoluția se produce din interior, inspirându-ne să avem încredere în profesioniștii care forțează schimbarea de paradigmă. Curajoșii, întreprinzătorii, vizionarii, cei care împotriva lipsurilor sau a lacunelor sistemului reușesc să-l reformeze puțin câte puțin, în fiecare zi.

Medicii schimbării contureză portretele unor medici excepționali și prezintă exemple de bună practică din întreaga țară, atât din sistemul privat, cât și din cel de stat. Poveștile medicilor care fac întotdeauna mai mult, ale spitalelor care au primit o nouă șansă cu sprijinul comunității sau ale cabinetelor medicale dotate de medici de familie sunt doar câteva exemple și completează seria poveștilor de pe platforma campaniei..