În primele 6 luni ale anului 2023 au avut loc aproape 5.600 de incendii de vegetație în România / De ce oamenii încă mai ard miriștile și ce efect are asupra sănătății noastre

În primele 6 luni ale anului au avut loc aproape 5.600 de incendii de vegetație în România, mai mult de 30 pe zi, potrivit datelor transmise de Agenția Națională pentru Protecția Mediului. Fenomenul arderilor de vegetație a atins cote fără precedent anul trecut, când numărul total al incendiilor de acest fel a fost de 2,6 ori mai mare decât cel înregistrat în anul 2018, după cum arată statisticile Inspectoratului General pentru Situații de Urgență. Din această cauză, în 2022, 15 oameni și-au pierdut viața, iar în acest an au decedat alte două persoane.

În 2022, cele mai multe incendii de acest fel s-au înregistrat în județul Prahova, urmat de Dâmbovița și de Hunedoara. Cele mai multe incendii au avut loc în lunile martie și iulie.

„Anul acesta, în primele 6 luni s-au înregistrat 5.587 de incendii de vegetație, adică mai mult de 30 pe zi. De la 8.191, în 2018, până la 20.945, în 2022, este o diferență care arată că numărul piromanilor a crescut constant, în ciuda măsurilor de pază și sancțiunilor tot mai mari, iar acest lucru este periculos pentru oameni, sol și mediu, în general”, avertizează Laurențiu Alexandru Păștinaru, Președintele Agenției Naționale pentru Protecția Mediului (ANPM).

În majoritatea cazurilor, cei care dau foc sunt chiar proprietarii terenurilor – fiind împământenită ideea că arderea miriștilor face bine culturilor în anul următor.

„Facem apel la populație, să înțeleagă că prin aceste incendieri pun în pericol viața sau sănătatea proprie și a întregilor comunități din zonă. De cele mai multe ori, cei care recurg la astfel de practici sunt chiar proprietarii sau deținătorii terenurilor respective. Ideea că arderea face bine pământurilor este profund greșită, în realitate având efect negativ atât asupra biodiversității și ecosistemelor, cât și asupra sănătății umane”, subliniază Președintele ANPM.

Conform OUG nr.195/2005 privind protecția mediului, arderea miriștilor, stufului, tufărișurilor, litierei pădurii și vegetației ierboase constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 7.500 de lei, la 15.000 de lei, pentru persoane fizice și de la 50.000 de lei și până la 100.000 de lei, pentru persoane juridice. Mai mult decât atât, în cazul în care aceste suprafețe se află în arii protejate sau pe terenuri supuse refacerii ecologice, arderile constituie infracțiuni și se sancționează penal.

Autoritățile spun că fac controale și acțiuni de informare, iar anul acesta a scăzut la jumătate numărul incidentelor, raportat la 2022, însă în continuare sunt persoane care recurg la astfel de practici.

„Este nevoie de responsabilitate, pentru că implicațiile pot fi din cele mai grave. (…)Au existat însă și multe situații în care au ars gospodării, de la focuri lăsate nesupravegheate în propriile curți sau pe câmp. Aceste arderi nu aduc niciun fel de beneficiu”, a mai spus reprezentantul ANPM.

ANPM a prezentat și o listă cu efectele nocive ale arderilor de vegetație atât asupra naturii cât și asupra omului:

• Arderea miriștii conduce la reducerea recoltelor culturilor agricole cu 25-35%, funcție de cultura precedentă, iar cel mai puternic afectate sunt recoltele de grâu și orz;
• Calculele arată că în urma arderii vegetației în sol sunt returnate doar circa 50% din elementele provenite din arderea biomasei, restul împrăștiindu-se cu cenușa, pe suprafața solului;
• Două elemente de importanță majoră în circuitul biochimic – carbonul și azotul – se pierd total prin ardere;
• Fumul rezultat în urma arderii vegetației uscate se ridică în atmosferă până la circa 25 de kilometri și se poate răspândi pe distanțe foarte mari;
• Cresc de 20 de ori cantitățile de pulberi în suspensie din aer și particule de funingine PM 2,5;
• Eliberează cantități foarte mari de dioxid de carbon și alte gaze cu efect de seră, care sunt unele din principalele cauze ale apariției ploii acide;
• Cresc incidența bolilor respiratorii și a crizelor acute de astm;
• Pot provoca boli respiratorii acute la copii și modificări ale funcției ventilatorii pulmonare.