Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării ar putea deveni poliția BOR
Președintele Klaus Iohannis va respinge legea care introduce un amendament la Legea Educației menit să excludă referiri la identitatea de gen în școli și universități. Chiar dacă susținerea legii, provocatoare în cazul PMP și PSD, și discretă, prin abținere, în cazul PNL, se va repeta după ce legea este retrimisă la Parlament, prevederea nu poate rezista mult timp. Optzeci de organizații ale societății civile au condamnat legea. Consiliul Național al Elevilor a adăugat opoziția sa cu valoare simbolică. Principala rezistență vine de la universități. Cele mai importante instituții de învățământ superior susțin centre de gen, masterate și desigur cursuri de gen. Consiliul Național al Rectorilor, Universitatea Babeș-Bolyai, Universitatea din București, Universitatea de Vest din Timișoara, Școala Națională de Studii Politice și Administrative, Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu (printre altele) au cerut oprirea imediată a încălcării autonomiei universitare. Vulnerabilitatea cea mai vizibilă a legii este conflictul cu legea fundamentală. Profesorul Emil Moise a anunțat că va sabota sistematic noua prevedere până va ajunge în fața Curții Constituționale (aici).
Două propuneri amenințătoare: Bogdan Diaconu și Ionuț Mavrichi
Emoția strârnită de bătălia pentru educația de gen pune în umbră o altă confruntare a valorilor: numirile în Colegiul Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării. Partidul Social Democrat a avut cinica idee de al propune președinte al CNCD pe Bogdan Diaconu. Propunere cinică, dar și ridicolă, de vreme ce în anul 2016, Diaconu a înaintat un proiect de lege pentru desființarea Consiliului, caracterizat de el drept „instituție anti-românească și anti-națională”. În anul 2015, inițiase un proiect de lege care hotăra trimiterea la închisoare, de la 1 la 5 ani, pe orice participant la dezbateri ori alte inițiative politice și civice de susținere a autonomiei teritoriale. În același an, alt proiect de lege propus de Diaconu, stabilea o amendă de peste 5000 de euro pentru afișarea de steaguri „cu caracter etnic”. Tot în 2015, o altă inițiativă, de pedepsire cu amendă sau închisoare până la 5 ani jignirile „aduse României, simbolurilor sale și poporului român”. Încă una: eliminarea folosirii limbilor minoritare conform prevederilor din legea administrației publice locale. Îl regăsim și cu un proiect de declarare a Zilei de 4 Iunie, Ziua Trianonului. În 2015 propunerea lui va fi respinsă, ideea va avea succes în anul 2020. Spre deosebire de actuala variantă, proiectul lui Diaconu din 2015 introducea în titlu „lupta împotriva asupririi maghiare” și stabilea pedeapsa cu închisoare de la 1 la 5 ani pe oricine contestă Tratatul de la Trianon.
În sfârșit, Bogdan Diaconu a votat pentru interzicerea ideologiei de gen in sistemul de învățământ. Acest politician insalubru, anterior lider al partidului ultranaționalist România Unită, a fost cercetat în anii 1990 pentru furturi de mașini. A fost salvat prin depășirea termenului prescripției. Să propui un șovin antimaghiar declarat persona non-grata de către Ungaria, antirom și homofob, editorialist la Vocea Rusiei, în fruntea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării este pur și simplu o sfidare.
Bogdan Diaconu nu este singura piesă grea a planului de distrugere a CNCD. O „întărire” a venit de la PMP. Lansat pe panta lui retrogradă, Partidul lui Traian Băsescu l-a nominalizat pentru poziția de membru al Colegiului CNCD pe teologul ortodox Ionuț Mavrichi. Inacceptabilitatea numirii lui ține de jurământul lui de credință față de BOR, organizație cu interese în a discrimina și cu acțiunii sistematice de natura discriminării. Prin Ionuț Mavrichi, practic, BOR capătă un loc în Colegiul CNCD. (Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei a ținut să amintească ipocrit faptul că BOR nu a făcut și nu face propuneri pentru funcții în instituțiile publice; nu are aceste competențe, însă intervențiile sale în favoarea persoanelor care-i susțin interesele sunt secretul lui Polichinelle.)
Intrarea lui Ionuț Mavrichi în Colegiul CNCD ridică probleme constituționale. Principiul non-discriminării este garantat de către legea fundamentală, or, jurământul lui de credință îi este opozabil. Independența Colegiului CNCD este și o cerință a Directivelor europene. Este motivul care a determinat trecerea Colegiului CNCD de sub autoritatea Guvernului, sub cea a Parlamentului. Având în rândurile sale un teolog care este responsabil în fața BOR, Colegiul CNCD nu poate fi considerat independent.
Colegiile CNCD au pregătit pentru revanșă
Adoptarea legii de combatere a tuturor formelor de discriminare în anul 2000, înființarea Colegiului CNCD și desfășurarea, din anul 2005, a unei activități coerente au schimbat radical problematica discriminării în România. Au fost eliminate comportamente larg răspândite, cum ar fi publicarea ori postarea unor anunțuri de tip ”Nu angajăm romi”. Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a dat importanță categoriilor vulnerabile la fobii și stereotipuri. A combătut discriminarea față de comunitatea LGBTQ și a colaborat cu organizațiile ei reprezentative – vezi, printre altele, poziția CNCD cu privire la drepturile cetățenilor străini căsătoriți cu cetățeni români de același sex.
Poziția CNCD în chestiunea discriminării religioase a fost însă ambiguă. S-a autosesizat față de discriminarea gravă a Bisericii Greco-Catolice numai după ce Departamentul de Stat al SUA a condamnat-o în raportul său pe anul 2009 privind libertatea de religie în România. În același context a luat în discuție refuzul înmormântării credincioșilor neortodocși în localitățile unde nu există cimitir de altă confesiune. Or, deciziile au fost în cea mai mare parte partizane, favorabile BOR (vezi aici și aici).
CNCD a asumat câteva poziții curajoase în chestiunea prezenței simbolurilor și a slujbelor religioase în școli. Dar a făcut-o incomplet, numai când a trebuit să răspundă la petițiile unor organizații neguvernamentale. Instrumentul important pe care îl are la dispoziție, de a se autosesiza, a fost folosit mai curând abuziv, precum în cazul lui Andrei Caramitru, când acesta a numit BOR „o organizaţie criminală, retrogradă, retardată, coruptă”. Revolta Patriarhiei Române față de apariţia pe Google Maps a denumirii „Catedralei Prostirii Neamului” a fost tratată în regim de urgență de Colegiul CNCD, care a amendat compania cu 10.000 de lei.
Astfel de decizii exced de fapt prerogativele Consiliului. CNCD nu este o instanță de sancționare a autorilor de insulte ori calomnii. În ce măsură BOR este sau nu o organizație retardată și coruptă rămâne o temă de discuție. Dacă Patriarhia se simțea „dezonorată”, putea să-l cheme pe Caramitru în judecată. (Avea însă multe de explicat.) La fel și în cazul Google Maps, victimă în fond a unui gest de protest față de „prostirea neamului” de către ierarhii BOR în mezalianță cu politicienii.
Vorbim despre excederea prerogativelor CNCD întrucât Colegiul își argumentează deciziile printr-un articol din legea specifică (art. 15, (1)) care sancționează „aducerea adusă demnității”. Însă prevederea se aplică doar comportamentelor care „au ca scop ori vizează” acțiuni ostile ori ofensatoare determinate de apartenența identitară. În cazul lui Andrei Caramitru, a Google Maps ori în atâtea cazuri asemănătoare, cuvintele „insultătoare” erau cuvinte critice care nu aveau legătură cu identitatea ortodoxă a instituției și oamenilor ei. Este ca și cum autorii care fac comentarii acide la adresa Parlamentului României sau a membrilor Guvernului României ar fi amendați întrucât ar fi adus atingere „demnității de român”. Printr-o astfel de interpretare abuzivă a sensului și literei legii de combatere a tuturor formelor de discriminare, Colegiul CNCD devine o poliție a gândirii.
INTERVIURILE HotNews.ro