​INTERVIU Siegfried Mureșan: Credibilitatea este ingredientul principal de care un guvern are nevoie pentru președinția UE. Încrederea liderilor europeni în guvernul Dăncilă este zero / Ce spune eurodeputatul despre aderarea la Schengen și alocarea de mai multe fonduri europene

Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan, purtător de cuvânt al Partidului Popular European, a vorbit într-un interviu pentru Hotnews.ro pe larg despre ce înseamnă pentru România deținerea președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene – care sunt temele românești pe care ar trebui să le impună pe agendă și cum ar trebui să se raporteze la principalele dosare europene. Mureșan critică lipsa de credibilitate a guvernului PSD-ALDE și faptul că toate cele 20 de întâlniri ministeriale se vor organiza la București, în Palatul Parlamentului. Potrivit acestuia, principala șansă a României este să obțină un acord preliminar pe bugetul 2021-2028, unde Comisia Europeană a propus deja pentru România o creștere cu 8% a fondurilor europene.

• Citește aici o analiză privind preluarea de către România a președinției UE și prioritățile Guvernului

Principalele mesaje transmise de Mureșan în timpul interviului:

• Guvernul ar fi trebuit să organizeze măcar o parte dintre cele 20 de reuniuni ministeriale în alte orașe din țară, nu doar în București la Palatul Parlamentului.
• Miniștrii români vor conduce toate ședințele de la Bruxelles. „Ministrul român trebuie să fie capabil să ia decizii. A recita la începutul ședinței doar de pe o foaie aprobată la sediul din Kiseleff nu este suficient.”
• „Trebuie să facem progrese pentru bugetul UE pe următorii 7 ani (2021-2028). România ar putea să aibă cu 8% mai multe fonduri europene, 27 mld euro. Este în interesul nostru să progresam cât mai mult pe acest dosar și să ajungem la un acord preliminar până la finalul președinției române.
• „În momentul de față încrederea liderilor europeni în guvernul Dăncilă este zero.”
• Șansele aderării la Schengen: „Dacă credem că pe durata președinției UE lumea va face rabat de la respectarea regulilor europene, ne înșelăm. Vreau să aderăm la Schengen, dar acest lucru va fi posibil doar când vom avea un guvern credibil, pe lângă îndeplinirea condițiile tehnice.”
• „Președinția română trebuie să se pregătească și pentru scenariul în care parlamentul britanic va eșua cu ratificarea acordului, căci atunci Brexit-ul se va produce la 30 martie fără un acord și atunci ne vom afla într-o situație de criză.”
• „Mai multi lideri europeni cu care s-a întâlnit premierul Dăncilă mi-au spus acest lucru după discuții avute: <>”

Iulia Roșca: Ce va face România concret în aceste 6 luni în calitate de deținătoare a președinției UE?

Siegfried Mureșan: A deține președinția înseamnă două lucruri: în primul rând a gestiona toate afacerile curente ale UE, iar cel de-al doilea lucru este a-ți pune amprenta mai mult decât o faci de obicei pe temele europene. Aceste 6 luni reprezintă cea mai bună ocazie pe care o avem de la momentul aderării noastre la UE pentru a influența mersul UE. De a influența marile decizii europene și de a pune teme românești pe agenda europeană. În plus, este o oportunitate de a promova România, cu diversitatea noastră culturală, arhitecturală.

Din păcate, guvernul României nu vede această președinție ca pe o investiție, ci ca pe o povară de care încearcă să scape cât mai rapid și ieftin.

De exemplu, pe durata acestor 6 luni guvernul României va organiza 20 reuniuni ministeriale în România (…) în Palatul Parlamentului la București. Această președinție ar trebui folosită pentru a aduce Europa cât mai aproape de cetățean. Toate aceste ar fi trebuit organizate în orașe din provincie, pentru a arata UE toată țara noastră. România este mai mult decât doar Casa Poporului, și pentru a aduce UE cat mai aproape de oameni. Cetățenii români se vor confrunta mai mult cu temele europene decât de obicei. Este o oportunitate de a îi informa cu privire la apartenența noastră la UE, informarea este cea mai bună armă împotriva populismului, iar dacă în orașul tău se organizează o întâlnire ministerială, te informezi.

În plus, cred ca ar avea mai mult sens să organizezi o reuniune a miniștrilor de externe la Iași, la doi pași de Rep. Moldova. O reuniune a miniștrilor agriculturii ar avea mai mult sens în provincie, reuniunea miniștrilor din telecomunicații aș organiza-o la Cluj unde sunt atâtea start-up-uri din IT.

Revenind, a deține președinția înseamnă că (…) România face agenda, iar miniștrii români conduc toate ședințele de la Bruxelles, de la nivelul tehnic până la reuniunea ministeriale. Tocmai de aceea calitățile miniștrilor români sunt foarte importante.

În primul rand miniștrii guvernului Dăncilă trebuie sa fie oameni puternici, pe propriile picioare, capabili să ia decizii. Există negocieri lungi, complicate, cu evoluții pe care nu le poți anticipa.

Imaginați-vă de exemplu o ședință în care trebuie să se ia decizii cu privire la politica agricolă comună. După 7-8 ore de discuțiile ajung într-un punct pe care nu îl anticipezi și atunci ministrul român trebuie să fie capabil să ia decizii. A recita la începutul ședinței doar de pe o foaie aprobată la sediul din Kiseleff nu este suficient.

În al doilea rând, trebuie să cunoască situația din toate cele 28 de state. Nu am văzut de exemplu ca ministrul Petre Daea să fie cunoscător al agriculturii din Irlanda, din Portugalia. Nici pe Carmen Dan nu am văzut-o să viziteze granița dintre Turcia și Grecia, să fie la curent cu presiunea pe frontiera externă a Uniunii, să meargă în vizită în sudul Italiei, sau la centrala Europol pentru a se informa cu privire la riscurile la securitate.

În al treilea rând, miniștrii trebuie să fie cunoscuți de omologii lor. Or PSD și ALDE au schimbat 8 miniștri în ultimele 2 luni, ca atare e evident că nu sunt cunoscuți de omologii lor și nu sunt încă apreciați ca parteneri de negociere.

Trebuie să respecte valori europene și am văzut cu toții ecourile numeroase din presa străină în care Liviu Dragnea era catalogat drept un „condamnat recidivist” de exemplu în Der Spiegel. Am văzut o atenție sporită a presei internaționale, care se uită mai intens asupra României decât oricând din decembrie 1989. Modul în care guvernul se prezintă în lume acum va afecta imaginea României pe termen lung.

I.R.: Care ar fi principalele teme românești pe care ar trebui să le pună România pe agendă și ce teme europene să influențeze?

S.M.: În ceea ce privește marile teme europene, vă dau un prim exemplu. În următoarele 6 luni de zile trebuie să facem progrese pentru bugetul UR pe următorii 7 ani (2021-2028) și chiar marți comisarul Corina Crețu a spus că România ar putea să aibă cu 8% mai multe fonduri europene. În luna mai, CE a venit cu proiectul de buget și a propus să aloce României 27 mld euro fonduri structurale și de coeziune față de 25 mld cât avem în perioada 2014-2020. CE a propus asta deoarece la indicatorii pe care se bazează alocarea România stă mai rău decât alte țări europene, adică este mai puține eficientă energetic decât alte țări, șomajul în rândul tinerilor este mai mare decât în alte țări. Din cauza acestor indicatori, plus PIB pe cap de locuitor care este mai mic decât în alte țări, CE a propus mai multe fonduri europene.

Dar în timp ce nouă ni s-au propus plus 8%, Ungariei și Poloniei li s-a propus minus 23%, respectiv minus 24%. Nouă ne place plus 8%, dar lor sigur nu le plac acele minusuri.

Ca atare, urmează negocieri extrem de dure pentru a se ajunge la un acord, iar suma finală pe care România o va primi va depinde în primul rând de capacitatea miniștrilor români și a premierului Dăncilă de a se impune în aceste negocieri complicate, cu cancelarul Austriei, cancelarul Germaniei. Or nu-mi imaginez că dacă premierul Dăncilă pune mâna pe telefon și sună la Cancelarul Germaniei, asta va duce la un rezultat favorabil țării noastre, din cauza credibilității foarte mici pe care o are.

Este mult mai ușor să obții un rezultat favorabil în perioada în care deții președinția UE pentru că celelalte state vor fi mai reținute să spună <>. Este în interesul nostru să progresam cât mai mult pe acest dosar și să ajungem la un acord preliminar până la finalul președinției române, căci probabilitatea ca un acord preliminar să fie favorabil României să fie mult mai favorabil. Deciziile mari sunt mai degrabă în favoarea ta dacă deții președinția.

Realitatea este că peste tot unde negocierile la nivel de miniștri stagnează, cutuma este ca prim-ministrul să încerce să deblocheze. Imaginați-vă că dacă miniștri de finanțe se împiedică în negocieri și Viorica Dăncilă sună la omologii săi, Sebastian Kurz, Angela Merkel, Viktor Orban și spune <>> nu cred ca va obține mai multe fonduri europene.

Credibilitatea este ingredientul principal de care un guvern are nevoie pentru a exercita cu succes președinția UE. Celelalte state membre trebuie sa aibă încredere în modul în care conduci acele ședințe, trebuie să aibă încredere că la momentul la care ceva se agreează, când tu prezinți rezultatul opiniei publice sau când tu negociezi cu Parlamentul European, CE, aperi exact poziția ce s-a agreat acolo.

În momentul de față încrederea liderilor europeni în guvernul Dăncilă este zero, așa trebuie înțeleasă și declarația lui Jean Claude Juncker de acum două săptămâni. Motivele sunt atacurile la justiției, gestionarea economiei – toți indicatorii economici ai CE privind România sunt pe roșu și modul î n care se raportează la propriul popor, adică faptul că Viorica Dăncilă a scris negru pe alb într-o scrisoare oficială a Guvernului după protestul din 10 august.

Cât despre ce teme românești să punem pe agenda UE…

În primul rând situația din vecinătatea estică și apropierea Rep Moldova de UE. Aceste 6 luni ar trebui folosite de guvernul României pentru a aduce Rep Moldova cât mai aproape de UE, în plus ar trebui să discutăm despre situația din vecinătatea estică a UE, despre riscurile dinspre Federația Rusă, despre securitatea în bazinul Mării Negre, dosare în care România are expertiză recunoscută la nivelul UE.

Este în interesul nostru să înregistrăm progrese semnificative pe dosarele care întăresc politica comună de apărare la nivel european. În ultimii ani, UE a înțeles că este mai eficient ca în domeniul cercetării militare să alocăm fonduri o singură dată, să ajungem la cele mai bune rezultate și să împărțim rezultatele cum este firesc. Acest lucru este firesc. De aceea UE propune mai multe fonduri și mai multe acțiuni comune la nivelul uniunii. Aici de asemenea România, ca centru de securitate în sud-estul NATO, ar putea în teorie înregistra mari progrese.

Este în interesul nostru să avem o apropiere a statelor din Balcanii de vest, Serbia de exemplu, să respecte valorile europene, sa aibă o administrație publică reformată, o justiție care să funcționeze si sa se înscrie pe un drum către aderarea la UE.

I.R.: Ar putea aderarea la spațiul Schengen să fie cumva rezolvată în această perioadă în care deținem președinția?

S.M.: Din anul 2012 atât România, cât și Bulgaria, îndeplinesc condițiile tehnice de aderare, dar lipsește credibilitatea oamenilor politici pentru ca celelalte state membre să poată spune <> aderării. Eu cred că România și Bulgaria merită să facă parte din Schengen și am spus-o în nenumărate rânduri și am cerut miniștrilor să ia această decizie favorabilă. Dar dacă credem că pe durata președinției UE lumea va face rabat de la respectarea regulilor europene, ne înșelăm. Dimpotrivă, în perioada președinției trebuie să fii un exemplu în respectarea valorilor europene, a tuturor regulilor, de respectarea a partenerilor tăi.

Dacă vom încerca să folosim președinția UE doar pentru a ne rezolva anumite probleme atunci fac predicția că 1. vom eșua și 2. vom pierde încrederea celorlalte state membre, lucru care va avea consecință faptul că nu vom mai reuși să facem nimic în niciun domeniu.

Vă aduc aminte că în urmă cu doi ani de zile PSD a preluat guvernarea spunând sus și tare că România nu va putea exercita președinția UE cu MCV în vigoare, ca atare doresc ridicarea MCV până la preluarea președinției și și-a asumat acest obiectiv. Or ultimul raport MCV din noiembrie 2018 a fost cel mai rău raport de la aderarea noastră la UE și acel raport a confirmat eșecul PSD-ALDE. Și eu vreau ridicarea MCV, dar vreau ca MCV să fie ridicat după ce ne-am îndeplinit toate angajamentele. Este evident că acest guvern nu își îndeplinește angajamentele din cadrul MCV, dimpotrivă, chiar încearcă să dezmanteleze progresele înregistrate deja. Deci da, vreau să aderăm la Schengen, dar acest lucru va fi posibil doar când vom avea un guvern credibil, pe lângă îndeplinirea condițiile tehnice.

I.R. Un alt dosar ar fi Brexit, care se va întâmpla în timp ce România deține președinția. Ce ar trebui România să facă? În ce direcția ar putea duce discuțiile?

S.M.: Prioritatea zero trebuie să fie drepturile celor 420.000 cetățeni români aflați în MB. Vestea bună este că echipa de negociatori a UE a reușit să obțină garantarea drepturilor tuturor cetățenilor europeni aflați în MB, precum și a celor care se vor stabili până la încheierea perioadei de tranziție, adică 31 decembrie 2020. Ca atare, pe hârtie, pentru cetățenii români aflați în momentul de față sau cei care vor sa se stabilească până în 2020 perspectivele sunt foarte bune, cu condiția ca acest acord să fie ratificat, atât de partea europeană cât și de parlamentul britanic. Adevărul este că în momentul de față președinția rotativă nu are niciun rol în această privință, deoarece negocierile au fost conduse foarte bine de echipa condusă de Michel Barnier.

Dar președinția română trebuie să se pregătească și pentru scenariul în care parlamentul britanic va eșua cu ratificarea acordului, căci atunci Brexit-ul se va produce la 30 martie fără un acord și atunci ne vom afla într-o situație de criză. Atunci România va trebui să se afle într-o leg extrem de strânsă cu echipa de negociatori condusă de Michel Barnier și să pregătească pozițiile șefilor de state și de guverne pentru o situație neprevăzută și de criză.

Deci într-un scenariu bun, în care Marea Britanie reușește să ratifice acest acord, președinția nu are niciun rol și lucrurile sunt pe un făgaș prestabilit. Dacă eșuează, atunci intrăm într-o situația de criză care trebuie gestionată de președinție.

I.R. Ce vă spun partenerii europeni despre această președinție, cum este văzută, cum ar urma România să se descurce?

S.M. Toți partenerii români fac o distincție foarte clară între poporul român și politicienii pe care avem ghinionul să îi avem la guvernarea țării. Toți partenerii cu care am stat de vorbă văd de doi ani de zile românii în stradă, apărând valorile europene, apărând statul de drept, cerând bună guvernare, cu drapelul UE. Ca atare, imaginea poporului român în UE este foarte bună, imaginea guvernului este pe măsura propriilor fapte.

Imaginea guvernului este dată de propriile acțiuni și nu de criticile opoziției, căci auzim destul de des <>. Mai ales articolele ample apărute în presa internațională în ultimele săptămâni confirmă faptul că Europa întreagă vede ce se întâmplă în România și guvernul este judecat pe baza propriilor sale fapte, iar dacă guvernul ia decizii greșite, modifică intempestiv legislație, încearcă să încalce legislație europeană și norme europene, atunci ecourile vor fi negative.

Semnalul principal pe care premierul Dăncilă îl dă în toate întrevederile cu parteneri străini este acela că este un premier controlat, care nu ia decizii de una singură. Mai multi lideri europeni cu care s-a întâlnit premierul Dăncilă mi-au spus acest lucru după discuții avute: <>, iar acest semnal este unul îngrijorător.