DEZBATERE VIDEO De la dosarul cu șină la smart city. Cum îmbunătățește tehnologia viața oamenilor – exemple concrete. Autorități: Fără o strategie națională, vom face proiecte haotice

Taxe și impozite plătite de acasă, fără să stai minute în șir la coadă, rezervarea și plata parcării de reședință de pe telefonul mobil, aplicații care îți spun care este cel mai apropiat loc de parcare, flote verzi pentru transportul public, parcări park&ride, senzori care măsoară poluarea. Pare ireal pentru România, însă în câteva localități din România: Cluj-Napoca, Ciugud, Sectorul 4, o parte din aceste lucruri sunt realitate. La fel și la Ciugud, primul smart village din România. Reprezentanți ai celor 4 localități au explicat în cadrul dezbaterii ”De la dosarul cu șină la smart city”, organizate de HotNews.ro, unde sunt din acest punct de vedere și ce doresc să facă în următorii ani.

Participanți: Radu Mihaiu – primarul Sectorului 2, Ioan Gâf-Deac – director general Direcția Mobilitate Urbană Sector 4, Dan Tarcea – viceprimarul orașului Cluj-Napoca și Dan Lungu – coordonatorul programului ”Ciugud Smart Village”. Moderator: Catiușa Ivanov.

Dezbaterea a fost transmisă pe conturile de Facebook și YouTube ale HotNews.ro.

HotNews.ro transmite livetext cele mai relevante declarații:

Viceprimarul Clujului:

• Încercăm să facem față provocărilor
  
• Încă din 2015 am făcut primii pași spre un oraș smart city, cu pași timizi, cu câteva aplicații
• Avem peste 60 de panouri în stațiile de autobuz, aplicație Cluj bike, cu stații de închiriere biciclete
• Sunt câteva excepții unde nu poate fi folosită semnătura digitală

Ioan Gâf-Deac – director general Direcția Mobilitate Urbană Sector 4:

• Avem primul și singurul serviciu public de parcări exclusiv digital. Absolut tot procesul de obținere a unui loc de parcare sau de utilizare a unei parcări publice se desfășoară exclusiv online
• 70.000 de oameni au putut interacționa digital
• Avem o aplicație cu aproape 50.000 de utilizatori, cu 43.000 de taxe și impozite plătite prin aplicație
• Pentru parcările publice, unde s-a început și taxarea, în ultimele luni avem 132.000 de plăți făcute electronic
• Toate plățile vor fi smart
• Transformarea digitală în care ne aflăm e una complicată și pentru autoritatea publică

Primarul Sectorului 2:

• Au fost câteva victorii rapide pe digitalizare, muncim la o strategie serioasă
• Am digitalizat mare parte din plăți – taxa de timbru, care poate fi plătită prin sms
• Sensul digitalizării e de a câștiga timpul oamenilor, de a nu mai pierde timp la cozi și ghișee
• Avem nevoie de o strategie pe termen lung la care lucrăm
• Nu doar autoritățile publice pot lucra la digitalizarea orașelor, cu și operatori privați, cu platforme de plată a parcării, de exemplu
• Se lucrează acum la o platformă pentru centralizarea locurilor de parcare. În cartierele rezidențiale rămân locuri de parcare necumpărate, dezvoltatatorii trebuie să le valorifice și suntem în discuție ca aceste locuri să fie puse printr-o aplicație
• Ce trebuie să facă autoritatea locală: datele să le fie puse la dispoziție în format deschis operatorilor care pot crea servicii mai bune, mai deștepte. E un pas pe care trebuie să îl facem
• Trebuie să schimbăm mentalitățile și e nevoie de un impuls ca oamenii să își schimbe felul de a lucra

Coordonatorul programului ”Ciugud Smart Village”:

• La Ciugud nu e nimic extraordinar, e doar normalitatea care ar trebui să existe în orice administrație publică din România
• Acțiunea de digitalizare ar trebui să fie o prioritate pentru fiecare
• Nu suntem singurul smart village din România
• Dacă ar fi să facem o radiografie sinceră a zonei publice din România, imaginea e legată de dosarul cu șină și de cozile de la ghișee. Este departe de ideea de smart și ar trebui să facem o reformă pentru că dacă ne digitalizăm noi, administrațiile locale, e degeaba. Trebuie să se digitalizeze instituțiile publice cu care interacționăm
• bazele de date trebuie interconectate
• În primăria Ciugud s-a început digitalizarea în 2010, cu fonduri UE. Au început să cumpere softuri, să se spacializeze, iar acum sunt foarte multe servicii digitalizate
• Dacă am reuși să facem interconectarea bazelor de date am putea să facem online peste 90% din activitățile de interacțiune cu cetățenii
• Avem proiecte importante pe educație – educăm copiii să învețe ce înseamnă folosirea mijloacelor digitale
• Încercăm să dezobișnuim populația să mai vină la primărie
• Svem 4 soluții de plată electronice pentru ca omul să nu mai vină la primărie pentru plata taxelor
• În fiecare sat sunt automate unde se pot plăti toate taxele locale
• Am emis un card al cetățeanului, cu care e permisă aflarea datelor fiscale
• Acest card este asemănător unui card bancar și încercăm să îi obișnuim să se obișnuiască cu aceste soluții, să nu se sperie de card
• Rezultatul se vede: peste 80% din plăți sunt făcute electronic
• Este o mândrie să o vezi pe bătrânica de 70 de ani să o vezi cum își plătește taxa de gunoi folosind cardul și aparatul de plată electronică
• Totul ține de mentalitate și de a vrea. Dacă vrei, poți face digitalizare

Viceprimarul Clujului:

• Componenta de digitalizare e una importantă în conceptul smart city
• Nu mai solicităm copii după documente, există un sistem de scaner la fiecare ghișeu
• Pe lângă acestă componentă, trebuie să ne uităm spre molitatea smart
• Microbuze școlare – la Cluj încrederea e tot mai mare pentru a le folosi
• Piste sigure pentru trotinete și biciclete. Când am făcut câteva piste care nu au fost sigure nu au fost folosite
• Stații de încărcare pentru vehicule electrice și nu știu dacă România e pregătită
• Încercăm la Cluj să punem cât mai multe stații, acum sunt gratuite
• proiecte europene de peste 100 de milioane de euro pentru mijloace de transport electrice
• benzi dedicate pentru mijloacele de transport în comun
• Fiecare proiect de modernizare a unei străzi are în vedere o astfel de bandă
• Prioritatea numărul 1 e folosirea mijloacelor de transport în comun, apoi a trotinetelor, bicicletelor și mersul pe jos, pentru că nu ne-am născut în mașină
• Anul acesta sper să avem primul autibuc autonom, fără șofer, cu 12 locuri
• Avem un proiect de extindere a pistelor de biciclete
• Vrem să extindem spațiile verzi cu peste 90 de hectare
• Avem patru baze sportive, pentru că smart city înseamnă și calitatea locuirii
• Toate aceste lucruri trebuie conectate
• Lucrăm la un proiect, Vinerea verde, prin care cetățenii să poată folosi gratuit în fiecare zi de vineri mijloacele de transport în comun

Ioan Gâf-Deac:

• Toate parcările din sector sunt de tip smart
• Avem 25 de stații de încărcări mașini electrice
• Ne dorim mai multe piste de biciclete, dar trebuie să vedem cum facem, pentru că în teorie lucrurile stau bine
• Trebuie să ținem cont că în România numărul de mașini a crescut. Și sistemul de taxare e o problemă.
• Taxele pentru parcări sunt extrem de mici, un loc de parcare costă puțin. Unde în lume utilizezi un loc de parcare cu 18 euro pe an?
• Vom promova utilizarea mijloacelor de plată smart în micile afaceri
• Smartmobility – pentru agenții economici și pentru oameni vom subvenționa încărcarea mașinilor electrice
• Trebuie rupt un cerc vicios. Cum rupem pisica? Vom vedea. în București ar trebui să existe o strategie comună
• Smart city se face și prin politici publice mai restrictive
• Ce înseamnă oraș european? Zone verzi, mașini puține, biciclete multe. Suntem foarte departe
• Noi, sectorul 4, degeaba suntem smart, dacă suntem singuri
• Lipsește cu desăvâșire politica publică la nivel național
• Nu știe nimeni în realitate unde începe smart city și unde se termină, fiecare își face strategia după cum se gândește primarul
• Digitalizarea nu e singura componentă din smart city, dar e una foarte importantă
• Politicile publice se fac și cu amenzi

Radu Mihaiu:

• Nu există acum o strategie pentru smart city
• Avem și câteva lucruri pragmatice – primăria S 2 va fi una dintre primele primării care va oferi servicii pentru cartea de identitate electronică, ce va apărea de la 1 august
• Gestiunea deșeurilor – proiect prin care va putea vedea fiecare unde sunt mașinile de gunoi și cum se face curățania
• Un efort început deja e de a avea formulare inteligente. Partea cea mai grea e să le facem ușor de înțeles și e un efort complicat să facem aceste formulare ușor de înțeles
• Ne dorim să avem, unde există camere video, senzori de poluare, pentru a vedea cum evoluează calitatea aerului
• Avem în sector peste 500 de camere video, iar acolo poate fi cuplat senzor de poluare
• Un alt proiect început – primărie fără hârtie, să nu mai plimbăm atâtea hârtii
• Primăria va ooferi date deschise pentru firmele care vor să le utilizeze astfel încât acele servicii digitale pe care nu le poate face primăria să le facă privații
• Smart mobility – Salba de lacuri e unul din cele mai importante proiecte
• primul pas e ecologizarea, s-a strâns gunoi pe maluri, 30 de ani
• Ele trebuie cadastrate și întabulate, pentru că nu e foarte clară proprietatea
• Un proiect pe termen lung care prevede redarea salbei de lacuri către locuitori
• Când va fi gata amenajarea? Vom mai avea de așteptat puțin. Vom depune proiecte pe foduri UE
• În acest moment sunt și probleme legale de rezolvat, m-aș feri să dau o estimare pentru amenajarea completă a salbei de lacuri
• Park and ride? Sunt în discuții 2: Unul la Pipera, unul la Colentina, trebuie sincronizare cu CNAIR
• Nu aș putea spune acum că în afară de cel de la Pantelimon celelalte 2 sunt foarte avansate

Dan Lungu:

• O problemă importantă – din păcate ne lipsește o strategie națională privind dezvoltarea orașelor. Fără asta vom face proiecte haotice
• Acum, pe piață există o ofertă foarte mare de softuri. Poate ar trebui să avem standarde de cașitate pentru aceste softuri, care trebuie cumpărate cu mare atenție
• Important e ca acele softuri să nu devină bibeloruri într-o vitrină, trebuie să fie folosite
• Trebuie să cumperi softuri utile și îmn același timp să faci și educarea funcționarilor și a cetățenilor
• Mobilitatea e o problemă și pentru localitățile rurale. Ingredientul principal este tot educația
• Lucrăm la primul proiect integrat de tipul smart village în România. Trebuie să vorbim și de sate inteligente, însă smart village trebuie să însemne altceva față de smart city, adică să păstreze identitatea rurală
• Ce înseamnă? Educație, și am făcut prima școală smart din mediul rural din România. Sănătătate – lucrăm la un proiect de telemedicină rotobică
• Înseamnă și locuire – trebuie să fie lucruri utile pentru cetățean
• Protejarea inteligentă a mediului. Avem 1 stație de încărcare electrică la 1000 de locuitori
• La Ciugud, la țară, au început să apară primele mașini electrice
• Mobilitate – și Ciugud, și Alba Iulia au o problemă de mobilitate. Zona noastră industrială, legată de alba Iulia, intră în reabilitare, iar drumul de acces va avea pistă de biciclete
• O parte din traficul dintre Sebeș și Alba Iulia e direcționat și către Ciugud, ca rută, și construim un nou pod peste Mureș

Acest articol face parte din proiectul România în Europa, o inițiativă HotNews.ro, susținută de Fundația Konrad Adenauer. Opiniile prezentate în materialele proiectului nu reprezintă în mod necesar poziția partenerului nostru.