Science Report: Limita critică de 1,5 grade Celsius a fost depășită ● Cum a reacționat comunitatea științifică față de trimiterea în spațiu a unor fosile hominide ● Omenirea consumă anual un sfert din întreaga biomasă vegetală planetară

​Limita critică de 1,5 grade Celsius a fost depășită ● Cum a reacționat comunitatea științifică față de trimiterea în spațiu a unor fosile hominide ● Omenirea consumă anual un sfert din întreaga biomasă vegetală planetară

Limita critică de 1,5 grade Celsius a fost depășită

Faptul că temperaturile din luna iulie a acestui an au fost cele mai mari temperaturi din istoria înregistrărilor oficiale este unul deja cunoscut. Mai avem însă un motiv major de îngrijorare. Agenția Spațială Europeană (ESA) tocmai a confirmat faptul că limita de 1,5 grade Celsius stabilită prin Acordul de la Paris (2015), limită la care ar fi trebuit să fie menținută creșterea temperaturilor globale, a fost deja depășită. Și asta cu cel puțin un deceniu mai devreme decât să anticipase.

Pentru cei care nu știu încă, în 2015, 195 de state au semnat un acord prin care se angajau să facă toate eforturile pentru a menține creșterea temperaturilor la maxim 1,5 grade Celsius. Din câte se vede, eforturile au fost mai mult pe hârtie, căci nu s-au concretizat și în acțiuni reale.

Ce înseamnă limita asta? Înseamnă că o creștere de 1,5 grade Celsius era limita la care am mai fi fost într-o relativă siguranță. La 1,6 grade, situația devine gravă. La 2 grade, deja vorbim de consecințe extrem de grave, iar la 3 grade, situația ar fi de neimaginat, relatează The Conversation.

De fapt, prin Acordul de la Paris, se stipula clar că trebuie să se facă toate eforturile pentru ca temperaturile globale să fie menținute undeva la „sub 2 grade Celsius”. De acolo și limita amintită de 1,5.

Singura veste bună în toată povestea asta ar fi că situația este încă reversibilă. Încă. Deși limita la care lucrurile nu vor mai cunoaște cale de întoarcere este și ea foarte aproape. Pentru asta, susțin specialiștii, ar trebui măsuri rapide și drastice de reducere a arderii combustibililor fosili. Dar nu e vreo noutate, căci se vorbește despre tema asta de mai bine de două decenii.

Cum a reacționat comunitatea științifică față de trimiterea în spațiu a unor fosile hominide

Nimeni, și când spun nimeni mă refer la oamenii de știință cu capul pe umeri, nu pare prea fericit față de ceea ce tocmai s-a întâmplat și ceea ce vă relatam cu doar o zi în urmă. Anume că două fragmente fosile de la două specii hominde (un fragment de claviculă aparținând unui reprezentant al speciei Australopithecus sediba, și o falangă a unui individ din presupusa specie Homo naledi) au fost trimise în spațiul cosmic prin intermediul companiei Virgin Galactic.

Evident, fosilele au fost aduse înapoi, dar asta nu justifică nici pericolul la care au fost expuse, nici trimiterea lor pe orbita joasă a Terrei. Și cam asta spun specialiști din toate colțurile lumii. Opiniile lor au fost deja preluate de revista Nature, dar și de alte publicații de mare tiraj din lumea largă.

Cu ocazia asta, au început să fie scoase pe tapet și tarele lui Lee Berger, preistoricianului care nu doar că a descoperit fosilele, ci le-a și încadrat ca specii nou-nouțe. Încadrări extrem de controversate și care, de fiecare dată, au frizat senzaționalul. Apoi, faptul că autoritățile sud-africane au permis expunerea la riscuri uriașe a unor obiecte de patrimoniu cu o valoare științifică inestimabilă.

Așa cum pomeneam ieri, cel care adus neobișnuitul pachet pe orbita joasă a Terrei este un multimilionar sud-african, Tim Nash. Ce se știe mai puțin este că Nash este un mare proprietar de terenuri, unele dintre ele fiind cele pe care Lee Berger a făcut descoperirile. Nimic lipsit de etică până aici. Numai că Lee Berger se pare că a avut un tratament preferențial atunci când a fost vorba de cei cărora li s-a permis să efectueze săpături pe terenurile lui Nash. În fapt, cam toți ceilalți paleoantropologi care au încercat asta ar fi fost respinși de omul de afaceri.

Yonatan Sahle, un arheolog din cadrul Universității din Cape Town, merge și mai departe și afirmă că trimiterea unor obiecte neprețuite într-o călătorie la limita spațiului cosmic, fără consultarea colegilor de breaslă, reprezintă o racilă a practicilor neocoloniale. Practic, oamenii ăia au făcut ce au vrut cu niște bunuri care nu sunt ale lor, ci ale statului sud-african.

Societatea Europeană pentru Studiul Evoluției Umane a luat poziție, de asemenea, printr-un comunicat oficial în care, cităm „nu se poate vedea niciun merit științific într-un astfel de proiect, unul care ridică serioase semne de întrebare privind etica metodologică”.

Răspunsul Universității Witwatersrand, acolo unde erau depozitate fosilele cu pricina, a fost unul de-a dreptul halucinant. Bernhard Zipfel, curatorul colecției, a declarat inițial că fosilele fuseseră deja studiate în amănunt, așa că puteau fi trimise în spațiu. E ca și cum ai trece cu buldozerul peste un sit arheologic, doar pentru că l-ai documentat, iar apoi să construiești un mall deasupra lui, a răspuns Rachel King, o cercetătoare britanică de la Colegiul Regal din Londra.

„Sub pretextul respectului față de speciile hominide dispărute, s-a arătat, în schimb, o totală lipsă de respect față de acestea”, a subliniat și Alessio Veneziano, paleoantropolog spaniol din cadrul Universității din Tarragona, cel care a ținut să sublinieze nu doar lipsa oricărei justificări științifice pentru demersul lui Lee Berger, precum și faptul că acesta se poartă de parcă ar deține monopolul discreționar asupra descoperirilor de profil din Africa de Sud.

Atât Bernhard Zipfel, cât și Lee Berger, au refuzat să răspundă oricăror întrebări venite din partea presei, în urma valului internațional de proteste.

Omenirea consumă anual un sfert din întreaga biomasă vegetală planetară

Pentru a putea vorbi despre o politică sustenabilă și un consum realist de resurse vegetale, astfel încât să nu punem în pericol biosfera planetară, omenirea ar trebui să consume anual undeva pe la 10% din biomasa vegetală de pe întreaga planetă.

În realitate, consumul este de circa 26%, ceea ce este enorm, spune un grup de 28 de specialiști de la universități și centre de cercetare din Germania, Suedia, Danemarca, India, Australia, Finlanda și Canada, într-un amplu studiu publicat în Science Advances.

În 2009, o altă echipă de specialiști propunea un sistem cu 9 limite pe care omenirea nu ar trebuie să le depășească, în ceea ce privește sustenabilitatea și, implicit, viitorul vieții pe Terra, așa cum o știm noi astăzi. Studiul din Science spune că tocmai am depășit a șasea limită dintre cele expuse în 2009.

Ultima limită depășită este reprezentată de consumul biomasei. Sau a bazei lanțului trofic, dacă preferați o imagine mai elocventă. Căci dacă iei baza asta, evident, viața care depinde de ea nu prea mai are cum să continue. Iar asta se traduce din prin dispariția speciilor de plante sau animale, prin degradarea solului și alte efecte pe care le vedem azi.

Practic, singurele limite pe care nu le-am depășit încă sunt reprezentate de nivelul de aciditate al oceanelor (încă în valori rezonabile, dar în creștere), nivelul de aerosoli din atmosferă și stratul de ozon (care a revenit la limite stabile).

Specialiștii citați nu văd un viitor prea roz. Cererea de hrană și lemn va crește în viitor, spun ei. Iar asta înseamnă că riscăm ca valorile consumului de biomasă să se dubleze în următoarele decenii. Asta în condițiile în care, așa cum spuneam, ideal ar fi fost să consumăm maxim 10% anual.

20% înseamnă deja un risc uriaș. Tot ce ce duce peste valorile astea, avertizează autorii studiului, va veni la pachet cu consecințe drastice.

Dați Follow paginii noastre de Facebook, HotNews Science, pentru a putea primi direct, în timp real, cele mai noi informații și curiozități din lumea științei!

Sursa foto: profimediaimages.ro