Strategia creierelor hidrogenate

Strategia Naționala a Hidrogenului se află în discuție publică. La o primă vedere se poate afirma că aceasta este proiecția unei dorințe a unei persoane sau grup de interese și nu a unor studii și analize științifice.

Eu știu cel puțin două cărți, scrise de universitari, care ar fi trebuit a fi citite de cei care au scribălit la aceste povești frumoase cu zâne eterice, ambele cărți fiind publicate la Librăria Didactică și Pedagogică: Hidrogen și Gaze naturale (Ioan Iordache și Dumitru Chisăliță) și Hidrogenul și Energia Sustenabilă (Ana-Maria Velcea, Ioan Iordache, Lăcrămioara Diana Robescu, Diana Mariana Cocârță).

Trebuie spus din început că din aceste două cărti se extrage o singură concluzie: pentru hidrogenul verde, cel extras din energia regenerabilă, nu există nici o tehnologie de extracție validată de piață, adică care se folosește curent. Alte concluzii: transportul, stocarea și distribuția se face cu costuri mari, astăzi (în România) neexistând aceste infrastructuri.

Decarbonarea unor industrii, azi mari consumatoare de hidrogen s-ar putea face cu niște costuri imense. Dar să vedem care este consumul actual de hidrogen în România: datele existente sunt pentru 2021 când s-au produs și consumat 194.000 tone (pag 27). Instalațiile de producție sunt amplasate în imediata apropiere a consumatorului pentru a reduce costurile cu transportul și stocarea. Consumul a însemnat:

Dar doar o mică parte a provenit din surse regenerabile (1,51%), restul provine din reformarea metanului cu abur și reformarea catalitică a produselor petroliere.

Ce își propune aceasta Strategie Națională a Hidrogenului? Ca în 2024 să avem capacități de 6 GW de electrolizoare și în 2030 să avem capacitati de 40 GW de electrolizoare. Cunoscând că la electroliză se pierd cam 30-33% din energie, asta înseamnă că în 2024 trebuie să avem un surplus de capacități de energie electrică regenerabilă de 18 GW și în 2023 surplusul de capacități ar trebui să fie de 120 GW.

Cunoaștem că în anul 2022 România a importat 3.190 GW și că există capacități insuficiente de energie electrică din vânt și soare. Totalul capacităților regenerabile la ora actuală este de 5,4 GW.

Cu alte cuvinte, persoana care și-a impus voința în scrierea strategiei dorește ca în doi ani și jumătate, adică până în decembrie 2024, România să-și măreasca de 4 ori capacitățile de producție regenerabile și până în 2030 de 20 de ori.

Crede cineva așa ceva? Nici cei care au redactat nu cred și vin cu câteva citate:

„Costul încă necompetitiv al tehnologiilor de producție a hidrogenului regenerabil și a celui cu amprentă redusă de carbon, Balanța energetică a României este negativă, din anul 2019 România fiind importator net de energie (la nivel de an); o serie de instalații vechi nu funcționează la capacitatea lor nominală, astfel că nu există în prezent potențial de generare ce ar putea fi dedicat producerii hidrogenului. Capacitatea de transport a energiei electrice necesare pentru electroliză este limitată. Ritmul de penetrare a capacităților solare și eoliene pe piața din România este lent, comparativ cu media UE. Resursa umană pentru operarea tehnologiilor bazate pe hidrogen este insuficientă. Scurgerile de hidrogen nu pot fi identificate decât prin intermediul instalării de senzori dedicați. În prezent există o lipsă a unei cereri de hidrogen. Tehnologia de producție a hidrogenului prin electroliza apei folosind energie din surse regenerabile este încă necompetitivă din punct de vedere economic. (pag. 29 – 30)

Densitatea volumetrică a hidrogenului este de 3 ori mai mică decât cea a gazelor naturale, ceea ce conduce la scăderea conținutului energetic al capacității de transport prin conducte. Punctul de aprindere al hidrogenului este de aproximativ șapte ori mai mare decât cel al metanului, astfel încât este necesară adaptarea proceselor industriale la diferite riscuri de gestionare și manipulare a hidrogenului. (pag. 36 – 37) – Citeste intregul articol si comenteaza pe Contribuotrs.ro

Strategia creierelor hidrogenate

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”