Sari direct la conținut

Subiectele zilei: Cum se îmbolnăvesc de COVID-19 pacienții internați în spitale non-COVID; Din culisele anchetei despre palatul lui Putin; QAnon şi teoriile conspiraţioniste în plină pandemie

HotNews.ro
Subiectele zilei, Foto: Colaj foto
Subiectele zilei, Foto: Colaj foto

Pozitiv din negativ. Cum se îmbolnăvesc de COVID-19 pacienții internați în spitale non-COVID. Potrivit răspunsului Ministerului Sănătății, pe lista cazurilor de îmbolnăvire cu COVID-19 cu sursa sigură din spital intră doar pacienții ai căror simptome apar la 14 zile sau mai târziu, după internare. Cu alte cuvinte, statul nu consideră că un pacient care începe să aibă simptome la mai puțin de două săptămâni de stat în spital a luat, cu siguranță, COVID-19 din spital. Chiar dacă toate celelalte semne indică acest lucru. Aceasta, combinată cu lipsa accesului la informații cu privire la ceea ce li se întâmplă, inclusiv către aparținătorii lor, este teren fertil pentru delirul conspiraționist care pare să fi cuprins întreaga lume în ultimul an, scrie PressOne.

Ce se va întâmpla cu Streinu-Cercel? Straniul caz Monica Boer și cum de unii manageri de spital scapă de responsabilitate. După incendiul de la Balș nu șefii au fost primii audiați. Șapte oameni au fost uciși și Streinu-Cercel, managerul din ultimele aproape trei decenii, inclusiv din momentul în care nu s-a luat autorizația de incendiu, apare la televizor. Anchetatorii au tactica lor. Uneori, e mai bine să-i lași la final pe cei către care merg faptele. Dar, în realitate, managerii de spital din România au, conform istoriei recente a dosarelor penale, un statut de exceptați în fața justiției. Florin Secureanu nu are nici măcar o sentință în primă instanță, dar oamenii lui (care e adevărat că au recunoscut vinovăția) sunt deja condamnați, fără executare. Monica Boer, fosta șefă a Spitalului Obregia, nu e parte a dosarului de achiziții corupte, dar echipa ei a fost trimisă în judecată, scrie Libertatea.

Fenomenul GameStop, între poveste de Hollywood și manipularea Bursei. Cum încearcă cei mici să-i răstoarne pe bogați. BBC a prezentat cazul lui Alex Patton. Până la debutul pandemiei nu-i trecuse niciodată prin minte că ar putea deveni investitor amator. Dar acum, ca urmare a fenomenului GameStop, se consideră un veteran al piețelor financiare. Și, încurajat de prieteni, a început să verifice discuțiile de pe Reddit, de unde a primit ponturi despre cum să joace alături de alți investitori amatori pe acțiunile GameStop. După ce a investit 1.000 de dolari în acțiuni GameStop a reușit în scurt timp să acumuleze un profit de 2.000 de dolari. Conform CNBC, peste 10 milioane de investitori amatori au apărut în 2020, încurajați de rețelele de socializare și motivați de pandemia care i-a ținut în case, scrie Europa Liberă.

Din culisele anchetei despre palatul lui Putin. Ideea de a investiga proprietatea de la Ghelendjik i-a venit lui Navalnîi la câteva zile după ce a ieşit din comă, la începutul lui septembrie, la Berlin, spune Maria Pevcih, şefa Departamentului de anchete al Fondului de luptă împotriva corupţiei (FBK), un ONG al opozantului rus. Astfel, câteva săptămâni mai târziu, Pevcih şi unul dintre investigatorii FBK, Gheorghi Alburov, au lansat cercetările, în timp ce Navalnîi a început să lucreze la puzzle şi la scenariul filmului. „Nu pot să spun că am început de la zero”, spune Pevcih pentru „Time”. Ori, în ultimii zece ani, Maria Pevcih şi Gheorghi Alburov au investigat zeci de cazuri de corupţie din Rusia lui Putin. Prin urmare, ei ştiau unde să caute informaţiile necesare. În ultimii ani, FBK a primit fel şi fel de materiale despre palat, cum ar fi fotografii şi planuri arhitecturale. Aceste materiale au fost furnizate de foşti muncitori la palat, citează Adevărul.

DW: QAnon şi teoriile conspiraţioniste în plină pandemie. Dacă în urmă cu câţiva ani cineva ar fi pretins public că o elită mondială răpeşte copii şi le foloseşte sângele pentru a obţine formula tinereţii veşnice, i s-ar fi sugerat să se adreseze de urgenţă unei clinici de psihiatrie. Astăzi, potrivit unui sondaj de opinie britanic, 10% dintre americani susţin aceste poveşti conspiraţioniste marca QAnon. Mişcarea a ajuns şi în Germania. Potrivit informaţiilor obţinute de Fundaţia Amadeu Antonio, în Republica Federală peste 150.000 de oameni se declară adepţi ai curentului QAnon, Germania devenind cea mai mare astfel de comunitate, în afara spaţiului de limba engleză. Cum este însă posibil ca prostia să câştige atât de mult teren într-o lume în care informaţia este atât de accesibilă? Trăim totuşi în secolul XXI, la veacuri distanţă de Evul Mediu. Răspunsul este evident: prostia este accesibilă prin doar câteva clickuri în internet, scrie Martin Muno pentru Deutsche Welle.

Deputatii romani si mimarea muncii. Ce probleme „stringente” ii macina la inceput de mandat: vinul natural de coacaze negre. Nicolae Giugea (PNL) este deranjat de bauturile care se numesc „vin” dar nu sunt. Deputatul PSD Daniel-Forin Ghita, aflat la primul mandat, a depus doua Intrebari in data de 1 februarie. Acesta i-a asigurat in scris atat pe ministrul Mediului, cat si pe ministurl Muncii ca le va sprijini eforturile de imbunatatire „a activitatii in aceste domenii”. Acesta i-a adresat ministrului Muncii doua intrebari, dintre care una este formulata astfel: „1. Daca intentionati sa reorganizati activitatea in aceste domenii, si daca da, ce intentii aveti in acest sens?”, a scris deputatul in Intrebarea depusa la Parlament, potrivit Ziare.com.

Bulgaria: Cum a redus epidemia de Covid la jumătate profiturile băncilor. Băncile au terminat anul de criză 2020 cu o scădere a profitului la jumătate la aproape 815 milioane de leva, potrivit datelor Băncii Naționale a Bulgariei (BNB). În ultimul trimestru, 9 din 24 de bănci au fost în pierdere, deși acestea sunt în principal cele mai mici. Numai în luna decembrie, sistemul este în pierdere, dar Banca Bulgară de Dezvoltare deținută de stat a adus o contribuție importantă la aceasta – ea a alocat 100 milioane de leva pentru provizii și încheie anul cu pierderi, relatează ziarul bulgar Kapital. Publicația arată că acest lucru se datorează probabil faptului că o parte din măsurile guvernamentale anti-criză trec prin această bancă, inclusiv împrumuturi fără dobândă pentru gospodării și garanții pentru împrumuturi de afaceri, care se așteaptă să ducă la pierderi, citează Dnevnik.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro