Țara în care trăiesc cei mai singuri oameni de pe planetă. Rezultatele unui studiu global surprinzător

Convingerea că societățile bogate și individualiste sunt mai singuratice este greșită, sugerează un studiu citat de revista The Economist. Studiul interpretat de revista britanică arată că „cei mai singuri” oameni trăiesc în Madagascar, insula africană unde lumea se confruntă cu sărăcia.

Mulți oameni consideră că singurătatea este o problemă a lumii dezvoltate, că societățile bogate se atomizează pe măsură ce oamenii caută mai degrabă bogăția în detrimentul relațiilor sociale.

Însă sondajele sugerează că acest lucru este greșit, scrie The Economist.

Societățile occidentale, individualiste, în care mai mulți oameni trăiesc singuri și religia este marginală, tind de fapt să fie mai puțin singuratice. Iar oamenii din țările sărace sunt mult mai predispuși la singurătate.

Surprinzător, cea mai singuratică regiune este Africa. În 2024, peste un sfert dintre africanii chestionați au declarat că s-au simțit singuri în ziua precedentă.

Cu cât mai săraci, cu atât mai singuri

Cele mai riguroase studii privind singurătatea au fost realizate în mare parte în Europa și America. Cu toate acestea, aceste regiuni găzduiesc doar o mică parte din persoanele singure din lume.

În iunie, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a publicat o analiză a 23 de seturi de date, inclusiv sondajul Gallup World Poll, care acoperă 150.000 de persoane din aproximativ 150 de țări.

S-a constatat că, cu cât o țară este mai săracă, cu atât oamenii tind să spună că sunt mai singuri.

Analiza proprie a revistei The Economist, bazată pe datele brute ale Gallup, constată că această relație se menține și în interiorul țărilor: cei mai bogați oameni din cele mai bogate locuri sunt cei mai puțin singuri, iar cei mai săraci din cele mai sărace sunt cei mai singuri.

Iar cel mai singuratic loc dintre toate, scrie The Economist, este Madagascar.

Singurătatea este periculoasă

Singurătatea este rezultatul unei neconcordanțe dintre așteptările legate de relațiile sociale și ceea ce se întâmplă în realitate.

Relațiile satisfăcătoare includ, în general, mai multe ingrediente, spune Samia Akhter-Khan de la Facultatea de Medicină din Brandenburg. Acestea includ apropierea, sprijinul, intimitatea, distracția, respectul și sentimentul de a contribui sau de a fi necesar.

Singurătatea este periculoasă. Cercetătorii au asociat-o cu atacurile de cord și accidentele vasculare cerebrale.

Un studiu din 2010 a estimat că izolarea socială scurtează viața la fel de mult ca fumatul a 15 țigări pe zi.

Meta-analize mai recente, care examinează datele a milioane de oameni, constată că singurătatea crește riscul de deces al unei persoane la un moment dat cu aproximativ 14%.

Oamenii singuri au adesea obiceiuri nesănătoase, dar efectul persistă chiar și atunci când acestea sunt luate în considerare.

Singurătatea crește riscul de anxietate și depresie și creează un cerc vicios. „Singurătatea provoacă tulburări mentale, iar tulburările mentale agravează sau provoacă izolare”, spune pentru The Economist Palmira Fortunato dos Santos, psiholog clinician la Ministerul Sănătății din Mozambic.

Banii și singurătatea

Majoritatea străinilor știu foarte puține lucruri despre Madagascar, această insulă gigantică din Oceanul Indian. Și nu știu aproape nimic despre oamenii care trăiesc acolo.

Sunt doar 33 de milioane. Cel mai mare grup etnic, malgașii, descinde din coloniști din Africa de Est, Asia de Sud-Est și Oceania. Cei mai mulți oameni trăiesc în zone rurale și sunt foarte săraci.

Aproximativ 70% trăiesc cu mai puțin de 3 dolari pe zi.

În Ambovombe, un oraș din sudul arid și devastat de cicloane, străzile cu pământ roșu nu par pustii. Tarabele din lemn atrag cumpărătorii, muncitorii stau în grupuri, discutând în timp ce așteaptă oferte de muncă, scrie The Economist.

Toată lumea pare să aibă un fel de legătură socială. Cu toate acestea, pentru mulți, nu este suficient. În jur de 60% dintre locuitorii din sudul Madagascarului au declarat pentru Gallup că s-au simțit singuri în ziua precedentă.

Banii nu pot cumpăra dragostea. Dar facilitează socializarea

Robinette, o vânzătoare de produse pentru gospodărie, spune pentru jurnaliști că petrece mult timp cu oamenii. Dar majoritatea sunt clienți, nu prieteni. Se plânge că are puțini oameni care să o ajute. Și se simte adesea singură.

Sărăcia nu provoacă singurătate, dar banii influențează modul și frecvența cu care oamenii socializează.

În țările mai bogate, oamenii declară că petrec mult mai mult timp cu prietenii, familia și colegii. În locurile mai sărace, locuitorii se văd mai des cu vecinii, dar mai rar cu ceilalți.

Este mai ușor să găsești timp pentru socializare dacă poți plăti pentru lucruri care te ajută să economisești timp, de la mașini de spălat la livrări de alimente.

Sărăcia poate afecta relațiile

Banii par să influențeze și calitatea relațiilor. Chiar și atunci când se ține cont de contactul cu prietenii și familia, un venit mai mare anunță mai puțină singurătate.

Este mai ușor să legi relații la cină dacă poți plăti nota, mai ușor să te împrietenești cu alți fani ai fotbalului dacă îți permiți bilete și mai ușor să te relaxezi cu prietenii dacă nu te îngrijorezi constant din cauza banilor.

Cei cu adevărat săraci pierd nenumărate ore cu munca grea.

În Ambovombe, de exemplu, majoritatea oamenilor nu au apă curentă acasă, așa că trebuie să o aducă de la fântâni sau să o cumpere. Dieu Donné, un bărbat cu scolioză, se bazează pe ajutorul altora.

Când nu plouă, fântânile seacă, apa devine mai scumpă, iar prietenii și familia lui Dieu Donné trebuie să muncească mai mult pentru a câștiga bani. Așadar, nu au timp pentru el, iar el se simte izolat și însetat.

Sărăcia poate afecta relațiile. Studiile o leagă de neîncredere și conflicte. Stigmatizarea poate agrava problema.

Efectul migrației

Pentru a-și ușura sărăcia, multe persoane migrează în căutarea unui loc de muncă. Acest lucru le poate agrava singurătatea, spune pentru The Economist Lana Razafimanantsoa de la African Women’s Development Fund, o organizație neguvernamentală.

Deoarece Madagascar este o țară imensă, muncitorii migranți sunt adesea separați de cei dragi pentru perioade lungi de timp.

Migrația îi afectează atât pe cei care se mută, cât și pe cei care rămân, susține Chido Rwafa-Madzvamutse, consilier al OMS în domeniul sănătății mintale în Africa. Există dovezi că perioadele de migrație în masă sunt asociate cu o scădere a legăturilor sociale.

Combaterea singurătății

Orice lucru care reduce sărăcia ar face probabil lumea mai puțin singuratică. Dar și combaterea directă a singurătății poate da rezultate.

La aproximativ 10.000 km distanță de Madagascar, se desfășoară un experiment pentru îmbunătățirea relațiilor sociale. Acesta are loc în Frome, un oraș comercial englezesc, mult mai prosper decât Ambovombe.

Zona rurală din jur este luxuriantă și verde. Strada principală este plină de cafenele independente, librării și galerii de artă. Afișele promovează concerte de jazz și cursuri de dans.

Cu toate acestea, mulți localnici se simt singuri. Helen Kingston, medic, a observat că izolarea nu numai că îi făcea pe pacienții ei să se simtă mai rău, ci îi și determina să-și facă programări la ea, în parte pentru a avea cu cine să vorbească.

În 2013, dr. Kingston și o colegă, Jenny Hartnoll, și-au reorganizat cabinetul. Au creat un nou serviciu în cadrul căruia au început să prescrie contactul social și au instruit mii de rezidenți pentru rolul de „conectori comunitari” – persoane care îndrumă vecinii către surse de ajutor și activități sociale.

Rezultatele au fost uimitoare. Între 2013 și 2017, internările neplanificate în spitalele din Frome au scăzut cu 14%, chiar dacă în Somerset, zona învecinată, acestea au crescut cu aproape 30%.

Cercetătorii estimează că acest program a economisit peste un milion de lire sterline (1,3 milioane de dolari) din bugetul serviciilor locale de sănătate. Sute de alte orașe au luat legătura, în speranța de a reproduce modelul.

Idei similare pot funcționa și în țările mai sărace. În Zimbabwe, sute de „bănci ale prieteniei” au fost instalate în fața clinicilor. Femeile în vârstă, cunoscute sub numele de „bunici”, sunt instruite să stea, să asculte, să ofere sfaturi și să încurajeze oamenii să caute sprijin.