Telescopul Hubble dezvaluie adevarata forma a Nebuloasei Inel
Forma distinctiva a Nebuloasei Inel face ca imaginea ei sa fie folosita adesea pentru copertile cartilor de astronomie. Potrivit Agentiei Spatiale Americane, noi observatii ale norului stralucitor de gaze din jurul unei stele pe moarte, realizate cu ajutorul Telescopului Spatial Hubble, prezinta imaginea reala a nebuloasei.
„Nebuloasa nu se aseamana cu un covrig, ci mai degraba e ca o gogoasa cu jeleu, pentru ca este umpluta, la mijloc, cu materie”, a declarat Robert C. O’Dell de la Universitatea Vanderbilt din Nashville (statul american Tennessee). O’Dell conduce o echipa de cercetare care a folosit Telescopul Hubble si mai multe telescoape terestre pentru a obtine cea mai buna vedere de pana acum a cunoscutei nebuloase.
Imaginile arata o structura mai complexa decat se credea. Noile date le-au permis cercetatorilor sa construiasca cel mai precis model 3-D al nebuloasei existent pana acum.
„Cu detaliile realizate de Hubble, vedem o forma complet diferita fata de cea pe care credeam pana acum ca o are aceasta nebuloasa. Noile observatii Hubble arata detalii multa mai clare ale nebuloasei si vedem ca lucrurile nu sunt la fel de simple cum am crezut anterior”, a adaugat O’Dell.
Nebuloasa Inel se afla la circa 2.000 de ani-lumina distanta de Pamant si masoara aproximativ 1 an-lumina in diametru. Situata in constelatia Lira, nebuloasa este o tinta populara pentru astronomii amatori.
Observatiile anterioare, realizate cu ajutorul mai multor telescoape, au detectat materialul gazos din zona centrala a inelului. Insa noile imagini, realizate cu instrumentul Wide Field Camera 3 al Telescopului Hubble, prezinta structura nebuloasei in detaliu. Echipa condusa de O’Dell sugereaza ca inelul se infasoara in jurul unei structuri albastre, de forma unei mingi de fotbal.
Potrivit NASA, radiatiile emise de steaua pitica alba, punctul alb din centrul inelului, fac ca heliul sa straluceasca. Pitica alba este ramasita unei stele asemanatoare Soarelui, care si-a epuizat hidrogenul (combustibilul) iar straturile exterioare de gaze au inceput sa se indeparteze de ea.
Nebuloasa Inel / Foto: NASA, ESA, C.R. Robert O’Dell (Vanderbilt University), G.J. Ferland (University of Kentucky), W.J. Henney and M. Peimbert (National Autonomous University of Mexico), David Thompson (University of Arizona)
O’Dell s-a declarat surprins de imaginile detaliate ale nodurilor intunecate si neregulate de gaz dens, care arata ca spitele unei roti de bicicleta. Aceste tentacule gazoase s-au format atunci gazul fierbinte s-a extins, lovindu-se de gazul racit, eliberat anterior de stea. Nodurile sunt mai rezistente la eroziunea provocata de valul de lumina ultravioleta emis de stea, explica cercetatorii.
Gazul din Nebuloasa Inel fost expulzat de steaua centrala in urma cu aproximativ 4.000 de ani. Initia, steaua a fost de cateva ori mai mare decat Soarele nostru. Dupa miliarde de ani de conversie a hidrogenului in heliu in miezul sau, steaua si-a diminuat cantitatea de combustibil, devenind un gigant rosu. Atmosfera exteriora a stelei s-a umflat si rarefiat. In timpul acestei faze, straturile gazoase exterioare au inceput sa se indeparteze in spatiu. Un camp de lumina ultravioleta emisa de steaua care moare provoaca starlucirea gazului care o inconjoara.
Inelele exterioare s-au format atunci un camp de gaz cu o viteza mai mare s-a lovit de materia care se misca mai lent. Nebuloasa se extinde cu o viteza de peste 69.000 kilometri pe ora, dar centrul se misca mai repede decat inelul principal. Echipa lui O’Dell a masurat expansiunea nebuloasei compararand noile observatiile cu studii facute tot de Hubble, dar in 1998.
Nebuloasa Inel/ Foto: NASA/Hubble Heritage Team
Nebuloasa Inel va continua sa se extinda pentru inca 10.000 de ani, o etapa scurta in viata unei stele. Nebuloasa va deveni din ce in ce mai slaba pana cand, intr-un final, se va contopi cu mediul interstelar.
Studierea soartei Nebuloasei Inel va oferi o perspectiva asupra procesului prin care va trece Soarele cand va muri, peste 6 miliarde de ani. Soarele este mai putin masiv decat steaua a carei moarte a dus la formarea Nebuloasei Inel, astfel ca nu va avea un final la fel de grandios, sustine cercetatorii.
„Cand Soarele va deveni o pitica alba, va incalzi cu o putere mai mica dupa ce elimina straturile gazoase exterioare”, a explicat O’Dell, adaugand ca „materialul va fi mai departe atunci cand (Soarele – n.red.) va deveni suficient de fierbinte pentru a ilumina gazul. Aceasta distanta mai mare inseamna ca nebuloasa Soarelui va fi mai slaba, deoarece este mult mai extinsa.”
Pentru analize, echipa de cercetare a folosit, de asemenea, imagini obtinute cu telescopul Large Binocular al Observatorului International Mount Graham din Arizona si date spectroscopice de la Observatorul San Pedro Martir din Baja California, Mexic.