Telescopul Spatial Hubble a gasit mai multe stele monstru
Astronomii au identificat, cu ajutorul capacitatilor ultraviolete ale Telescopului Spatial Hubble al NASA si ESA, noua stele monstru, cu mase de 100 de ori mai mari decat masa Soarelui in roiul stelar R136. este cel mai mate esantion de stele masive identificat pana acum. Rezultatele, care vor fi publicate in Monthly Notices of the Royal Astronomical Society, ridica noi intrebari despe formarea stelelor masive.
O echipa internationala de oameni de stiinta a combinat imagini realizate cu Wide Field Camera 3 (WFC3) si cu Space Telescope Imaging Spectrograph (STIS), instrumente ale Telescopului Hubble, pentru a diseca, in premiera, tanarul roi stelar R136 in ultraviolete.
R136 are un diametru de doar cativa ani lumina si se afla in Nebuloasa Tarantula, din Marele Nor Magellanic, la circa 170.000 ani lumina distanta. Roiul este unul tanar so gazduieste numeroase stele extrem de mari, fierbinti si luminoase ale carei energie este radiata, in cea mai mare parte, in ultraviolete. De aceea astronomii au cercetat emisiile ultraviolete ale roiului.
Pe langa faptul ca a gasit zeci de stele cu mase ce depasesc 50 de mase solare, acest nou studiu a reusit sa dezvaluie un numar total de 9 stele monstru in roi, toate de peste 100 de ori mai mari decat Soarele.
Cu toate caestea, roiul R136a1, actualul detinator al titlului de posesor al celei mai masive stele cunoscute in univers, cu peste 250 de mase solare, ramane pe pozitii.
Stelele detectate nu sunt doar extrem de mari, insa si extrem de stralucitoare. Impreuna, aceste 9 stele eclipseaza Soarele cu un factor de 30 de milioane.
Cercetatorii au reusit, de asemenea, sa investigheze emisiile acestor monstri, usor de studiat in ultraviolete. Acestea emit intr-o luna o masa d ematerial ce se apropie de cea a Terrei, la o viteza ce se apropie de 1% din viteza luminii, ceea ce duce la o pierdere excesiva de masa pe parcursul vietii lor scurte.
„Capacitatea de a distinge lumina ultravioleta dintr-o regiune extrem de aglomerata in partile sale componente, rezolvand semnaturile stelelor individuale, a fost posibila doar datorita instrumentelor de la bordul Hubble”, explica Paul Crowther de la University of Sheffiel (Marea Britanie), autor principal al studiului.
„Impreuna cu colegii mei, as vrea sa recunosc activitatea de nepretuit a astronautilor in timpul ultimei misiuni de mentenanta a Hubble: au restaurat STIS si si-au riscat propriile vieti de dragul stiintei viitoare”, a adaugat omul de stiinta.
In 2010, Crowther si colaboratorii sai au aratat existenta a patru stele din cadrul R136, fiecare cu o masa de peste 150 de ori mai mare decat cea a Soarelui. La acea vreme, proprietatile extreme ale acestor stele au reprezentat o surpriza, deoarece au depasit limita superioare a masei stelare acceptate la acea vreme ca norma
Acum, acest nou recensamant a aratat ca in R136 exista alte cinci stele cu mase de peste 100 de mase solare. Rezultatele privind R136 si din alte roiuri stelare ridica, de asemenea, multe noi intrebari despre formarea stelelor masive, originea acestor monstri ramanand neclara.
„Au existat sugestii ca acesti monstri rezulta din fuziunea stelelor mai putin extreme in sistemele binare apropiate. Din ceea ce stim despre frecventa de fuziuni masive, acest scenariu nu poate explica toate stelele intr-adevar masive pe care le vedem in R136, asa ca s-ar parea ca astfel de stele pot proveni din procesul de formare a stelelor”, explica Saida Caballero-Nieves, coautor al studiului.
Pentru a gasi raspunsuri cu privire la originea acestor stele, echipa va continua sa analizeze seturile de date colectate. O analiza a noilor observatii optice STIS va permite, de asemenea, sa caute sisteme binare apropiate in R136, care ar putea produce gauri negre binare masive ce ar fuziona in cele din urma producand unde gravitationale.
„Inca o data, munca noastra demonstreaza ca, in ciuda faptului ca se afla pe orbita de peste 25 de ani, exista unele domenii ale stiintei pentru care Hubble este inca in mod unic capabil”, a incheiat Crowther.