Scandalul declansat in jurul persoanei lui Corneliu Vadim Tudor si legaturilor sale cu Securitatea a pus, pana la urma, bomboana pe coliva Colegiului Consiliului National de Studiere a Arhivelor Securitatii.
Dupa ce, in mod traditional, doi reprezentanti ai PSD in acest organism – Aurel Pricu si Mihai Gheorghe – erau dati disparuti de la intruniri, iar unul demisionase, dupa o serie de scandaluri si blocaje determinate de conflicte majore intre cei opt ramasi, iata ca acum, prin demisiile lui Plesu si Dinescu, institutia a intrat in blocaj tehnic. Practic, nu se mai poate lua nici o decizie.
Iar Patapievici a anuntat si el ca ar putea demisiona dupa alegeri. Legea Ticu a fost ingropata prima data in Parlament, atunci cand cei cu musca politiei politice pe caciula au facut pe dracu’ in patru pentru a schimonosi proiectul – si au si reusit – si a doua oara acum, cand, practic, caruta nu mai poate merge nici macar pe doua dintre cele patru roti.
La tanc! Nu vom mai sti absolut nimic despre biografia candidatilor la alegerile parlamentare din acest an. Iar sfarsitul este legat de biografia lui Vadim.
Cum a debutat acest ultim taraboi? Ziarul Ziua a facut, cu mai multa vreme in urma, o dezvaluire, publicand un document a carui autenticitate nu este si nu poate fi contestata de nimeni.
Este vorba de un raport al generalului maior de Securitate, seful Directiei I, Aron Bordea, referitor la memoriile pe care, pe vremea lui Nicolae Ceausescu, le-a adresat Corneliu Vadim Tudor fruntasilor comunisti si la discutiile pe care le-a purtat cu acestia, cu ocazia unor audiente.
Pe atunci redactor la singura agentie de stiri, AGERPRES, aflata direct sub controlul Securitatii, si facand parte dintr-un grup restrans de „ziaristi” care il insoteau pe Ceausescu in vizitele de lucru – la scurt timp dupa ce fusese dat afara de la „Romania Libera” pentru plagiat – Corneliu Vadim Tudor solicita insistent punerea la zid a celor cativa scriitori si oameni de cultura cu vederi
democratice care mai existau in Romania. Iar argumentele erau, fireste, delatiuni. Aceste demersuri, afirma jumatate dintre membrii Colegiului, constituie acte autentice de politie politica. Iar documentul este proba. Cealalta jumatate a membrilor activi din Colegiu sustine ca, sub aspect legal, asemenea probe sunt insuficiente. Motiv pentru care i-au dat lui Vadim un certificat de buna purtare.
Nu oricum, ci cu ajutorul a doua maini ridicate de Onisoru. Conform legii, presedintele Colegiului are dreptul la doua voturi. Dar, este pentru prima data cand si-a exercitat astfel prerogativele. De aici scandalul, demisiile, blocarea tehnica a Colegiului CNSAS si imposibilitatea de a mai prezenta opiniei publice, in conditii de credibilitate, dar si de legalitate, situatia candidatilor.
Nu imi permit sa fac speculatii privind motivele care l-au determinat pe Onisoru sa procedeze asa cum a procedat. Si nici nu voi face un scenariu al complicitatii care exista in mod evident intre PSD + UDMR si Corneliu Vadim Tudor. Sau, oricum, nu acesta este momentul potrivit. In schimb, ma voi referi la Legea deconspirarii.
De fapt, asa cum bine a spus Ticu Dumitrescu, este o lege a conspirarii securitatii si securistilor. Pentru ca nu sunt avuti in vedere decat informatorii, care – este la mintea cocosului – au facut mai putin rau decat formatorii. Adica, securistii activi. Cei cu state de plata direct la securitate sau aflati sub acoperire.
Apoi, fiindca membrii acestui Colegiu nu au dreptul sa cerceteze si sa se pronunte in legatura cu numeroase categorii de colaboratori care se regasesc in dosarele clasificate la secret. Eu insumi sunt in aceasta situatie. Am fost informator al Brigazii Antiteroriste si am certificat CNSAS in care scrie negru pe alb ca nu am colaborat cu Securitatea. E o tampenie.
Afirm a suta oara: am colaborat! Intr-o situatie asemanatoare se afla un numar imens de persoane publice, intre care multi politicieni. O buna parte dintre acestia au facut ceva mai grav decat mine. Adica au facut politie politica. Cazul lui Vadim este tipic din acest punct de vedere.
Oare de ce nu cerceteaza nimeni arhivele de la SIE pentru a afla cam ce scria Vadim chiar despre mentorul sau Eugen Barbu, in timp ce beneficia la Viena de o bursa mijlocita de acesta? Sunt clasificate? Atentie si la o alta diversiune: multi dintre cei care au facut politie politica se apara astazi fluturand dosarul lor de urmariti. E o alta diversiune.
Urmaritorii erau, la randul lor, supravegheati.
Asa se face ca am avut politie politica, dar nu prea am avut turnatori. Cu exceptia unor nenorociti care au facut inchisoare politica pentru ca noi sa fim liberi. Si acolo, sub tortura si santaj, au cedat, mazgalind un angajament sau o nota informativa. Si pe care Colegiul i-a dat in gat pentru ca sunt taranisti, liberali sau social-democrati. Sau UDMR-isti. Atunci cand partidul era cu CDR.
Si tot asa se face ca, de joi, avem Colegiu fara membri.