Uite centura, nu e centura: Care va fi soarta inelelor de ocolire ale Capitalei – De ce nu apare autostrada de centura in MasterPlan si ce vor sa faca autoritatile in schimb
Autostrada de Centura A0 a Capitalei a picat complet din vederea autoritatilor conform rezultatelor Master Planului General de Transport. In schimb, conform aceluiasi document, toata atentia se va muta spre modernizarea la patru benzi a actualei Sosele de Centura Sud, un proiect pe care autoritatile vor sa-l finanteze cu bani europeni, dupa ce in vara au reziliat contractele in executie. Un astfel de proiect ar fi mult mai ieftin decat o autostrada, zic autoritatile, desi Comisia Europeana ne-ar finanta si o autostrada de centura daca am vrea s-o facem. In acelasi timp, de mai bine de un an si jumatate, in procedura de concesionare se afla proiectul Autostrazii de Centura Sud, a carui soarta, recunosc autoritatile, atarna de deznodamantul unui alt proiect controversat: Comarnic – Brasov.
Problema Autostrazii de Centura a Capitalei care lipseste din Master Plan
In urma cu o saptamana autoritatile au facut public raportul preliminar al Master Planului General de Transport (MPGT), documentul strategic pentru infrastructura nationala pentru urmatorii 16 ani si in baza caruia vom primi sau nu finantare europeana nerambursabila pe anumite proiecte.
In mod surprinzator, din MPGT-ul care redeseneaza harta autostrazilor din tara si introduce Drumul expres ca o alternativa pentru multe rute, lipseste un proiect de care s-a discutat mult in ultimii ani: Autostrada de Centura a Capitalei (A0), asa numitul Inel 2 de centura care sa completeze actuala sosea de centura (Inelul 1).
De ce lipseste Autostrada de centura si ce vor sa faca autoritatile in schimb
Drumurile expres si autostrazile din MPGT – oficial
Foto: Hotnews
In cadrul dezbaterilor publice organizate marti la Ministerul Transporturilor privind componenta rutiera a MPGT-ului, autoritatile au incercat sa explice ca inelul rutier al Capitalei nu a fost eliminat din planuri, dar ca proiectele autoritatilor s-au redimensionat, mai ales din pricina costurilor.
Marcel Bolos, directorul AM POST, a precizat ca actuala sosea de Centura Sud este cuprinsa spre modernizare chiar la pozitia unu in ordinea prioritatilor din Master Plan. Cat priveste Inelul 2, acolo unde ar trebui sa facem o autostrada, oficialul sustine ca in realitate costul ar fi prohibitiv, chiar daca pentru ea am primi finantare europeana nerambursabila de pana la 85% (chiar 95% in sistemul top-up disponibile tarilor care au acord incheiat cu Comisia Europeana, FMI si Banca Mondiala – cazul actual al Romaniei).
„Costul Inelului 2 este undeva in jur de 1-1,5 miliarde de euro. E foarte mare. Daca adunam acest cost cu cel pentru Sibiu – Pitesti, depasim alocarile europene”, sustine Bolos.
Cu toate acestea, aceste costuri estimate sunt pentru intreaga Autostrada de Centura (A0), adica intreg inelul de o parte si de alta a Capitalei.
Pe de alta parte, autoritatile si-au mutat atentia spre actuala centura Sud a Capitalei, un proiect care s-a aflat in executie spre modernizare timp de cativa ani, insa ale carui contracte au fost reziliate la inceputul verii dupa ce au existat multiple probleme cauzate de finantarile taiate in repetate randuri.
„Am reziliat contractele ca nu functionau. Am decis sa mutam Soseaua de Centura Sud pe fonduri europene”, a declarat marti Narcis Neaga, directorul CNADNR.
Detalii despre modul cum executia a fost mereu blocata prin taieri succesive de fonduri, HotNews.ro a scris pe larg aici si aici.
Centura Nord, un exemplu de „Asa NU”: buna in MasterPlan, groaznica in realitate / Care e pericolul pentru „modernizarea” Centurii Sud
Centura Nord, mdoernizata dar fara separator de sens, cu treceri de pietoni si restrictii la 30 kmph
Foto: Google Street View
In acest sens, Neaga a declarat ca pentru modernizarea actualei centuri Sud a Capitalei s-a facut un studiu de fezabilitate in-house, de catre expertii interni ai CNADNR, si ca proiectul va presupune modernizarea si largirea la patru benzi a soselei actuale.
Participantii la dezbatere au atras totusi atentia ca o modernizare a centurii sud la fel ca si cea care a avut loc pe centura nord ar fi deficitara din cauza a multor restrictii de viteza, treceri de pietoni si conflicte de circulatie cauzate de intersectiile la nivel cu alte drumuri.
De cealalta parte, directorul CNADNR a declarat ca modernizarea centurii Sud va avea in vedere si rezolvarea conflictelor de trafic, indicand ca prima interventie a autoritatilor intersectia problema de la Domnesti.
Cel mai mare pericol pentru proiectul de modernizare a actualei Sosele de Centura Sud este ca aceasta sa fie „modernizata” la fel cum s-a facut si in partea de nord, au sustinut participantii la dezbateri.
Centura Nord, modernizata, cu separator de sens, dar cu intersectii la nivel si intrare in fiecare curte
Foto: Google Street View
Astfel, portiunea de circa 20 de km care a fost modernizata in urma cu cativa ani contine o serie de probleme capitale: numeroase limitari de viteza la 30 km/h, treceri de pietoni, separator de sens doar pe o parte, giratorii cu forme improvizate precum cel de sub DN1 si conflicte majore si periculoase de circulatie acolo unde soferii sunt obligati sa faca viraje traversand sensul opus.
In plus, pe drumul de centura se poate intra de pe aproape orice drum cu care se intersecteaza si toate curtile firmelor din zona au intrare direct pe centura.
In acest sens, participantii la dezbatere au subliniat ca o astfel de „modernizare” aplicata la Soseaua de Centura Sud ar fi o mare greseala si ca pana si zona reabilitata din Centura Nord necesita interventii rapide pentru a asigura o mobilitate buna si siguranta mai mare.
Oricat de deficitara este in realitate Centura Nord, in Master Planul elaborat de consultantul independent AECOM ea este vazuta ca o varianta adecvata care sa uneasca cele trei autostrazi care intra in Capitala ( A1 Pitesti-Bucuresti, A3 Ploiesti-Bucuresti si A2 Constanta – Bucuresti), chiar si daca in viitor A3 Bucuresti – Ploiesti ar urma sa fie cea mai utilizata autostrada pentru ca va prelua tot traficul de pe viitoare autostrada de pe Valea Prahovei in care se va varsa traficul dinspre Transilvania si Moldova.
Astfel, in calculul proiectelor testate in MasterPlan, o alta ruta ocolitoare prin Nordul Bucurestiului nu a mai fost luata in calcul.
Cu toate acestea, planurile autoritatilor vizeaza totusi in viitor o autostrada de Centura pe partea de Nord, un proiect care sa fie realizat in concesiune la pachet cu tronsonul Ploiesti-Comarnic, potrivit directorului CNADNR, Narcis Neaga.
Ce se intampla cu Autostrada de Centura Sud, aflata in procedura de concesiune de peste 18 luni?
Harta cu centurile Sud ale Capitalei (cu rosu este autostrada de sud – planificata – Inelul 2 / cu albastru este actuala sosea de centura sud – inelul 1)
Foto: Hotnews
In contextul discutiilor privind inelul de autostrada al Bucurestiului care lipseste din MasterPlan, dar exista in planurile autoritatilor, intervine si o alta problema: Partea de Sud a Autostrazii A0 de Centura a fost scoasa la concesiune in urma cu mai bine de un an si jumatate. Proiectul prevedea realizarea Autostrazii de Centura Sud si intretinerea si operarea autostrazilor A2 Bucuresti – Constanta si A1 Bucuresti – Pitesti pentru 30 de ani.
In februarie 2013 patru asocieri au depus oferte si si-au aratat interesul pentru proiect, insa de atunci si pana acum nu s-a mai intamplat nimic, iar proiectul a ramas in aer.
„Proiectul pentru A0 Sud e in continuare valabil, insa se asteapta rezultatul pentru concesiunea Comarnic – Brasov. Toata lumea asteapta sa vada daca acel proiect se va semna si daca functioneaza”, a declarat Narcis Neaga, directorul CNADNR.
Avand in vedere ca pana la momentul actual in Romania nu s-a realizat niciodata un proiect de autostrada in concesiune, proiectul Comarnic – Brasov devine un test de rezultatul caruia depind si alte proiecte de concesiune deja lansate sau gandite pe viitor de guvernarea Ponta.
In ceea ce priveste proiectele de concesiune deja lansate, amintim concesionarea Autostrazii de Centura Sud (0) si autostrada Craiova – Pitesti.