Un an de la atacul Hamas în Israel. Ce s-a întâmplat de atunci? / De ce crime de război sunt acuzate la Haga cele două părți

După un an de război în Fâşia Gaza, mişcarea islamistă Hamas care a guvernat acest mic teritoriu palestinian este redusă la o gherilă, cu luptători încolţiţi în tuneluri şi lideri politici ucişi chiar şi în exil, scrie AFP. Războiul de un an dintre Israel și Hamas a declanșat și mai multe cazuri legale la instanțele internaționale de la Haga, implicând cereri de mandate de arestare, precum și acuzații și negări de crime de război, crime împotriva umanității și genocid, arată Reuters.

În 7 octombrie 2023, comandouri ale Hamas infiltrate din Gaza au lansat un atac fără precedent în Israel, care a declanşat războiul din teritoriul palestinian. Hamas s-a instalat la putere în Gaza după ce a alungat, în 2007, Autoritatea Palestiniană a lui Mahmoud Abbas, care a refuzat să-i recunoască victoria în alegerile legislative.

După atacul care a dus la moartea a 1.205 persoane în Israel, majoritatea civili, potrivit unei numărători a AFP bazate pe date oficiale israeliene, şi în timpul căruia au fost răpite 251 de persoane, Israelul a promis că va distruge Hamas.

În august, armata israeliană a anunțat că a eliminat peste 17.000 de luptători palestinieni din Fâşia Gaza. În total, peste 41.000 de palestinieni au fost ucişi acolo de la începutul războiului, majoritatea civili, potrivit datelor Ministerului Sănătăţii al guvernului Hamas din Gaza, considerate de încredere de ONU.

Doi dintre liderii săi se află în vizorul Israelului: Yahya Sinwar, considerat arhitectul atacului din 7 octombrie, şi Mohammed Deif, şeful aripii armate a Hamas, Brigăzile Ezzedine al-Qassam, anunţat de mai multe ori de către Israel ca fiind mort, ultima dată în august.

Yahya Sinwar, care era liderul Hamas în Gaza, a fost promovat în această vară, devenind liderul politic al mişcării, în succesiunea lui Ismail Haniyeh. Acesta din urmă, care trăia în exil între Qatar şi Turcia, a fost asasinat pe 31 iulie la Teheran, într-un atac atribuit Israelului.

„Lovitură dură, dar nu fatală”

De atunci, Sinwar este comandantul şef: conduce ramurile militară şi politică ale Hamas, organizaţie născută în 1987, în tumultul primei Intifada, revolta palestiniană lansată în 1987 şi care s-a încheiat cu Acordurile de la Oslo, din 1993, dintre Yasser Arafat, pe atunci şef al Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei (OLP), şi prim-ministrul israelian Yitzhak Rabin.

Sinwar, care nu a fost văzut în public de mai bine de un an, „interacţionează direct cu biroul politic şi cu comandamentul militar”, a declarat pentru AFP un membru de rang înalt al mişcării. „O echipă este dedicată securităţii sale, pentru că este ţinta numărul 1 a inamicului, Israel“.

În opinia lui Bruce Hoffman, cercetător la Council on foreign relations (Consiliul pentru afaceri externe), „operaţiunile militare israeliene din Gaza au dat Hamas o lovitură grea, dar nu fatală”.

„Sinucidere politică”

Instituţiile guvernamentale Hamas sunt în genunchi, majoritatea clădirilor oficiale au fost avariate sau distruse. În Fâşia Gaza subzistă unele servicii: circa 15 spitale, ambulanţe uzate, instanţe improvizate pentru actele oficiale. Şcolile, centrala electrică, staţiile de apă şi secţiile de poliţie au încetat să funcţioneze.

În opinia politologului Jamal al-Fadi, 7 octombrie a fost o „sinucidere politică pentru Hamas”.

La jumătatea anului 2024, economia Fâşiei Gaza era redusă la „mai puţin de o şesime din nivelul din 2022”, potrivit ONU, care estimează că va dura zeci de ani ca teritoriul să revină la situaţia sa de dinainte de 7 octombrie. O prăbuşire care alimentează nemulţumirea celor 2,4 milioane de locuitori din Gaza, dintre care două treimi erau deja săraci înainte de război, iar astăzi aproape toţi sunt strămutaţi, notează politologul Moukhaimer Abou Saada.

„Se vede în sondaje, pe reţelele sociale, popularitatea Hamas a scăzut. Criticile sunt virulente”, a declarat acesta pentru AFP, conform Agerpres.

Totuşi, „chiar dacă există oameni care nu împărtăşesc opiniile politice ale Hamas, rezistenţa şi proiectul său sunt în continuare susţinute de o mare parte a populaţiei”, crede Bassem Naim, lider al Hamas care trăieşte în afara Fâşiei Gaza.

Potrivit celui mai recent sondaj realizat în iunie de Centrul palestinian pentru cercetare politică şi sondaje, 67% dintre respondenţii din toate teritoriile palestiniene (Fâşia Gaza, Cisiordania ocupată şi Ierusalimul de Est) cred în victoria Hamas împotriva Israelului. În Gaza, această proporţie este de doar 48%.

De ce crime de război sunt acuzate la Haga cele două părți?

Israelul se confruntă cu două proceduri legale legate de riposta sa militară la atacul comis de Hamas în data de 7 octombrie a anului trecut și de acțiunile sale din Fâșia Gaza. Ambele dosare sunt judecate de instanțele internaționale de la Haga.

Curtea Penală Internațională (CPI) ia în considerare o cerere de mandate de arestare pe numele prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu, ministrului apărării Yoav Gallant și a doi lideri Hamas pentru presupuse crime de război și crime împotriva umanității.

La Curtea Internațională de Justiție (CIJ) Israelul se confruntă, de asemenea, cu acuzații că este responsabil ca stat pentru presupuse încălcări ale Convenției privind genocidul din 1948 în timpul acțiunilor sale din exclava palestiniană.

De ce este judecat un caz de Curtea Penală Internațională, și un altul de Curtea Internațională de Justiție?

CPI este o instanță internațională bazată pe tratate care urmărește în justiție indivizi acuzați de crime de război, crime împotriva umanității, genocid și crime de agresiune. Deși Israelul nu este membru al CPI și nu recunoaște jurisdicția sa, curtea a admis teritoriile palestiniene în 2015 și a deschis o investigație privind presupusele crime comise în teritoriile palestiniene ocupate în 2021.

CPI poate urmări în justiție crime comise de cetățeni ai celor 124 de state membre sau pe teritoriul statelor membre de către alți actori.

Curtea Internațională de Justiție, cunoscută și sub numele de Curtea Mondială, este cea mai înaltă instanță a Națiunilor Unite pentru disputele dintre state și presupusele încălcări ale tratatelor ONU.

În decembrie anul trecut, Africa de Sud a depus un caz împotriva Israelului, acuzând încălcări ale Convenției privind genocidul din 1948 în războiul din Gaza.

În ce stadiu se află dosarul împotriva premierului Benjamin Netanyahu?

În mai, procurorii CPI au cerut mandate de arestare pentru Netanyahu și Gallant, susținând că există motive rezonabile să se creadă că cei doi au comis crime de război și crime împotriva umanității prin privarea sistematică a civililor din Gaza de „obiecte indispensabile pentru supraviețuirea umană”, inclusiv alimente, apă, medicamente și energie.

Nu există un termen limită pentru ca judecătorii să decidă asupra mandatelor.

Judecătorii din camera preliminară dezbat de multe ori timp de luni de zile pentru a se pronunța asupra unor astfel de cereri. Zeci de țări au depus documente în acest caz de mare importanță.

Israelul a contestat cererea pe 20 septembrie. Dar orice potențial proces la CPI privind conflictul Israel-Hamas nu va începe probabil decât peste câțiva ani.

Ce acuzații sunt împotriva Hamas?

Procurorul șef al CPI, Karim Khan, a cerut în mai mandate de arestare pentru liderii Hamas Yahya Sinwar, Mohammed Deif și Ismail Haniyeh pentru presupuse crime de război și crime împotriva umanității, inclusiv omoruri, violuri și luări de ostatici în timpul atacului din 7 octombrie asupra Israelului.

În septembrie, CPI a anunțat că a închis cazul împotriva lui Haniyeh după moartea acestuia în iulie la Teheran, în urma unei presupuse operațiuni de asasinare organizate de Israel. De asemenea, procurorul a declarat că investighează moartea raportată a lui Deif și va retrage cazul împotriva acestuia dacă se confirmă.

Ce se întâmplă dacă judecătorii CPI aprobă mandatele de arestare cerute de procurori?

Toate statele membre CPI sunt obligate să aresteze și să predea orice persoană vizată de un mandat de arestare emis de CPI, dacă aceasta se află pe teritoriul lor.

Curtea nu are o forță de poliție, astfel încât arestările suspecților trebuie efectuate de membrii CPI. În trecut, statele membre ale CPI care au refuzat să pună în executare mandate au primit însă mai degrabă mustrări diplomatice simbolice.

Ce se întâmplă cu cazul de genocid împotriva Israelului?

În decembrie anul trecut, Africa de Sud a depus un caz împotriva Israelului la CIJ, acuzând încălcarea Convenției privind genocidul. Africa de Sud a cerut de mai multe ori măsuri de urgență imediate în timp ce părțile așteaptă audierile pe fond, care pot dura ani pentru a începe.

În ianuarie, judecătorii au concluzionat că este plauzibil ca Israelul să fi încălcat unele drepturi ale palestinienilor din Gaza și au ordonat Israelului să se asigure că trupele sale nu comit acte genocidare.

Curtea a ordonat Israelului să asigure aprovizionarea de bază cu alimente pentru palestinienii din Gaza și să oprească imediat ofensiva militară înspre Rafah. Israelul a ignorat însă aceste solicitări.

Africa de Sud trebuie să își depună complet cazul până la sfârșitul lunii octombrie, în timp ce Israelul are termen până în iulie anul viitor pentru a răspunde. Dacă țările nu respectă ordinele CIJ, curtea poate ordona măsuri de compensare, inclusiv compensații financiare.

Însă deși deciziile CIJ sunt obligatorii, instanța internațională nu are mecanisme de constrângere care să garanteze implementarea lor, motiv pentru care ele sunt de multe ori ignorate.