Un cutremur produs in anul 33 ar putea explica imaginea de pe Giulgiul din Torino, sustin cercetatorii

Giulgiul din Torino, considerat de multi crestini lintoliul cu care Iisus ar fi fost acoperit dupa coborarea de pe cruce, se afla de multa vreme in centrul unei polemici privind autenticitatea sa. Un nou studiu sustine ca emisiile de neutroni de la un cutremur produs in anul 33 d.Hr. in Ierusalim ar fi putut crea cunoscuta imagine imprimata in panza, scrie Live Science.

Acelasi fenomen ar explica si nivelul de radiocarbon care i-a facut pe oamenii de stiinta sa creada ca giulgiul este un fals creat in perioada medievala, arata un studiu recent, realizat de A. Carpinteri, G. Lacidogna si O. Borla de la Universitatea Politehnica din Torino.

Datele recent lasa insa multe intrebari importante fara raspuns, arata unii cercetatori.

Se crede ca Giulgiul din Torino este lintoliul cu care Iisus ar fi fost acoperit dupa coborarea de pe cruce, datorita imaginii slab vizibile imprimate pe panza in care pare sa fie un barbat gol care prezinta rani produse prin crucificare. Giulgiul este unul dintre cele mai importante artefacte ale lumii crestine.

Desi Biserica Catolica nu a emis pana acum o pozitie oficiala privind Giulgiul din Torino, artefactul gazduit de Catedrala din Torino (Italia) este vizitat anual de zeci de mii de credinciosi.

Teoria prezentata de cei trei cercetatori din Torino este sustinuta de faptul ca Ierusalimul a fost zguduit de un cutremur in jurul anului 33, arata Huffington Post.

A. Carpinteri, G. Lacidogna si O. Borla au simulat cutremurul, sfaramand roci, si au constatat ca emisiile de neutroni ar fi putut proveni de la un astfel de eveniment. Aceste emisii ar fi putut provoca reactii chimice in panza, contribuind la aparitia chipului.

Cercetatorii au conectat cutremurul de moartea lui Iisus citand relatarea istoricului grec Thallos despre ziua mortii acestuia, Evanghelia dupa Matei si povestea lui Iosif din Arimantea.

„Mai mult decat atat, daca asociem imaginea imprimata pe Giulgiu de Omul care a murit in timpul Pastelui din anul 33 d.Hr., exista cel putin 3 documente in literatura de specialitate care atesta producerea unui cutremur dezastruos in timpul acelui eveniment”, arata cercetatorii.

Unii interpreteaza aceste date ca o dovada a autenticitatii Giulgiului, pentru ca sustine faptul ca datarea cu carbon realizata in 1988 de Universitatea Oxford este eronata.

Alti cercetatori se idoiesc insa de rezultatele studiului, subliniind ca datarea cu radiocarbon din alte zone active seismic, cum ar fi Japonia, nu a fost considerata inexacta.

„Oamenii au datât timp de mai multe decenii materiale din acea perioada si nimeni nu s-a confruntat vreodata cu asa ceva”, a declarat pentru Live Science Gordon Cook, profesor de geochimia mediului la Universitatea din Glasgow.

Nu este pentru prima data cand teoria radioactivitatii ca explicatie pentru imaginea de pe Giulgiul din Torino. In 2013, Giulio Fanti si o echipa de cercetare de la Universitatea din Padua au realizat un test care arata ca Giulgiul este din anii 300-400 d.Hr.