UPDATE: CJI, AMP, COM, CRP, AJR si MediaSind protesteaza fata de prevederile noului Cod Civil referitoare la presa: Guvernul dovedeste "opacitate" si comite "abuzuri"
Clubul Roman de Presa protesteaza, luni, fata „de opacitatea si birocratia dovedite de Guvernul Romaniei si Ministerul Justitiei in aprobarea modificarilor la Codul Civil care privesc activitatea in mass-media”. Duminica, alte doua organizatii – Asociatia Jurnalistilor din Romania si MediaSind – au criticat aspru felul cum Executivul a aprobat modificarile la Codul Civil referitoare la mass-media.
UPDATE 17.03: Agentia de Monitorizare a Presei, Centrul pentru Jurnalism Independent, Conventia Organizatiilor de Media cer Ministerului Justitiei, printr-un comunicat de presa difuzat marti, sa elimine de urgenta prevederile din proiectul de Cod Civil care afecteaza libertatea presei.
Comunicatul AMP-CJI-COM:
Comunicat de presa
Codul civil: Prevederile referitoare la viata privata, protectia datelor cu caracter personal, respectul datorat persoanei decedate si dreptul la replica si rectificare ingradesc libertatea presei
Agentia de Monitorizare a Presei, Centrul pentru Jurnalism Independent, Conventia Organizatiilor de Media cer Ministerului Justitiei sa elimine de urgenta prevederile din proiectul de Cod Civil care afecteaza libertatea presei.
Organzatiile semnatare considera ca modul in care sunt formulate anumite prevederi referitoare la viata privata, protectia datelor cu caracter personal, protectia demnitatii umane, respectul datorat persoanei decedate si dreptul la replica si rectificare limiteaza drastic libertatea de expresie si pun in pericol libertatea si buna functionare a presei.
Proiectul nu face nicio referire la buna-credinta a jurnalistului, premisa de baza si temei de aparare in practica Curtii Europene a Drepturilor Omului. De asemenea, mentiunile privind exceptia legata de un interes public justificat in expunerea unor fapte care pot aduce atingere vietii private si demnitatii umane sunt neclare si insuficiente. Formularea cerintelor privind dreptul la replica si rectificare este excesiva si creeaza temei legal pentru imixtiuni editoriale, inacceptabile in principiu. Mai mult, interdictia prealabila publicarii este o masura echivalenta cu cenzura, criticata pe plan international si interzisa de Constitutia Romaniei. Art. 30 al. 2 din Constitutie prevede “Cenzura de orice fel este interzisa”. Proiectul permite judecatorului sa decida serchestrarea, distrugerea, confiscarea sau retragerea din circulatie a bunurilor ori mijloacelor companiilor de presa ca masura reparatorie pentru daunele nepatrimoniale, o masura extrem de brutala, care poate pune in pericol functionarea companiilor de presa. In plus, introducerea posibilitatii de a fi dat in judecata pentru “atingerea memoriei persoanei decedate” este o prevedere excesiva, care nu are alt rol decat acela de a impiedica dezbaterea libera a unor chestiuni de interes public. De asemenea, prevederile referitoare la protectia datelor cu caracter personal sunt inutile, ele regasindu-se deja mult mai bine dezvoltate in legislatia din domeniul protectiei datelor cu caracter personal (L. 677/2001). In forma din proiectul de Cod ele nu au alt rol decat sa impiedice jurnalistii in a-si desfasura activitatea de documentare.
Toate acestea fac din proiectul Codului Civil un document inacceptabil, care afecteaza dreptul la libertatea de exprimare. Consideram ca se cere revizuirea lui de urgenta, inainte de intrarea in dezbaterile Parlamentare. De aceea, solicitam Parlamentului Romaniei sa retrimita Codul Civil catre Guvern pentru ca acesta să realizeze o reală consultare publică, cu respectarea strictă a Legii transparentei decizionale nr. 52/2003.
Citeva comentarii asupra unor prevederi specifice ale proiectului de Cod Civil care aduc atingere libertatii de exprimare si bunei functionari a mass media:
Viata privata si demnitatea persoanei
Consideram ca actualul proiect nu ofera garantii suficiente in ceea ce priveste rolul presei ca instrument al interesului public. Astfel, proiectul de Cod Civil contine o exceptie de “interes public justificat” la interdictia de difuzare publica a informatiilor legate de viata privata (ex. documente personale) sau a imaginii si vocii unei persoane. Totusi, proiectul defineste ca “atingeri aduse dreptului la viata privata” – fie in mod eronat, fie fara a defini punctual si exceptiile – o lista lunga de actiuni. Nu este clar daca exceptia de “interes public justificat” se aplica tuturor acestor actiuni sau nu. De exemplu, este considerata drept atingere adusa vietii private “difuzarea de imagini care prezinta (…) aspecte exterioare ale locuintei private, fara acordul celui care o ocupa in mod legal” (art. 80 litera f). Aceasta prevedere poate intra usor in conflict cu dreptul publicului la informare. In plus, aceasta prevedere este extrem de vaga si imposibil de aplicat in cazul blocurilor de locuinte, de exemplu sau a imaginilor de ansamblu. Tot atingere adusa vietii private este considerata “difuzarea de stiri, dezbateri, anchete sau de reportaje scrise sau audiovizuale privind viata intima, personala sau de familie, fara acordul persoanei in cauza” (art. 80 litera g). Nu este specific definita aici nicio exceptie de interes public. O alta atingere adusa vietii private este considerata: “utilizarea numelui, imaginii, vocii sau asemanarii cu o alta persoana in alt scop decat informarea legitima a publicului” (art. 80 litera i). Din aceasta prevedere intelegem ca o emisiune de tip pamflet politic si social cum ar fi “Divertis Show”, “Cronica circotasilor”, “Mondenii” nu mai pot avea loc pentru ca folosirea asemanarii cu un prim-ministru sau presedinte nu mai sunt posibile.
Respectul datorat persoanei decedate
Defaimarea persoanei decedate este interzisa de proiectul de Cod Civil (art. 88, 89). Astfel de situatii au fost rezolvate in tari cu o traditie democratica mai indelungata decat Romania prin decizia ca procesul civil sa se incheie odata cu decesul persoanei calomniate. De asemenea, procese de calomnie sau de insulta nu pot fi deschise de urmasii celui decedat in baza principiului ca trebuie sa se permita istoricilor si biografilor sa isi desfasoare si publice cercetarile si in baza faptului ca persoana decedata nu numai ca nu mai este afectata de afirmatiile posibil defaimatoare, dar nici nu poate participa la proces, depunand marturie.
Dreptul la replica si rectificare
Prevederile referitoare la dreptul la replica (art. 264 – 270) sunt abuzive si ignora legislatia deja in vigoare. Astfel, legislatia din domeniul audiovizualului contine deja o serie de prevederi detaliate referitoare la dreptul la replica. Aceste prevederi au fost elaborate si aplicate de singura institutie publica cu rol de reglementare si cu o lunga expertiza in domeniul audiovizualului – Consiliul National al Audiovizualului (CNA). Proiectul de Cod Civil ignora in totalitate atat legislatia existenta, cat si expertiza CNA in aplicarea legii, introducand reglementari diferite fata de cele ale CNA.
In plus, proiectul introduce posibilitatea obligarii prin decizia instantei la publicarea unui drept la replica. Obligarea la publicarea dreptului la replica este excesiva si constituie o interferenta editoriala nejustificata a autoritatilor publice in lipsa judecarii pe fond a cauzei.
Posibilitatea emiterii unei decizii judecatoresti de interdictie a publicarii (art. 263, art. 272) este deosebit de periculoasa in conditiile in care o astfel de masura este criticata la nivel international pentru faptul ca ea constituie o forma de cenzura. Decizia este criticabila atunci cand se ia inaintea publicarii, pentru ca procedurile judiciare sunt sumare si nu are loc o judecare pe fond a cauzei. Din proiectul de Cod Civil reiese ca interdictia s-ar putea da si dupa publicare ceea ce constituie o forma de cenzura grava pentru ca o informatie, o data ce a intrat in spatiul public, singura modalitate de combatere a ei trebuie sa fie dezbaterea publica libera. Posibilitatea oferita celui care se considera lezat in drepturile sale nepatrimoniale de a cauta reparatii inclusiv prin “serchestrarea, distrugerea, confiscarea sau retragerea din circulatie a bunurilor ori a mijloacelor care au servit sau au fost destinate sa serveasca la savarsirea faptei prejudiciabile” (art. 253 alin. 2 lit. b)] este extrem de periculoasa, punand in pericol potential insasi functionarea intreprinderii de presa.
Alte prevederi ale proiectului de Cod Civil nu intra in conflict numai cu dreptul la libertatea de exprimare, ci, in primul rand, cu logica. De exemplu, art. 78 alin. 2 ne spune ca: “Este interzisa orice atingere adusa imaginii, onoarei si reputatiei unei persoane, fara consimtamantul acesteia sau fara ca legea sa permita acest lucru”.
ActiveWatch – Agentia de Monitorizare a Presei
Centrul pentru Jurnalism Independent
Conventia Organizatiilor de Media
Comunicatul Clubului Roman de Presa:
Bucuresti, 16 martie 2009
COMUNICAT
Clubul Roman de Presa protesteaza fata de opacitatea si birocratia dovedite de Guvernul Romaniei si Ministerul Justitiei in aprobarea modificarilor la Codul Civil care privesc activitatea in mass-media.
Clubul Roman de Presa considera ca prin acest mod de actiune Guvernul Romaniei si Ministerul Justitiei au transmis un mesaj negativ, ignorand jurnalistii, oamenii de presa, asociatiile profesionale din industria mass-media, in procesul de elaborare a unor reglementari care afecteaza direct aceasta activitate.
Clubul Roman de Presa cere presedintelui Senatului, presedintelui Camerei Deputatilor, membrilor Legislativului si liderilor politici sa manifeste reticenta maxima fata de initiativele de limitare a libertatii de exprimare si sa reflecteze cu seriozitate asupra consecintelor promovarii modificarii Codului Civil, in sensul propus de Guvernul Romaniei si Ministerul Justitiei. Clubul Roman de Presa va organiza o dezbatere privind reglementarea si auto-reglementarea in mass-media, la care va invita organizatiile profesionale si liderii politici.
Clubul Roman de Presa considera ca protectia demnitatii persoanei trebuie sa fie un imperativ al practicii jurnalistice si ca aceasta trebuie sa se faca prin respectarea fara abateri a codurilor de autoreglementare.
Clubul Roman de Presa cere jurnalistilor, oamenilor de presa, sa se conformeze rigorilor autoreglementarii, exercitarea meseriei de jurnalist cu profesionalism si corectitudine fiind cel mai bun raspuns la actualele incercari de limitare a libertatii de exprimare.
Consiliul de Onoare
al Clubului Roman de Presa
Comunicatul Asociatiei Jurnalistilor din Romania:
Atentat la libertatea de exprimare
Asociatia Jurnalistilor din Romania isi exprima public dezaprobarea fata de maniera netransparenta si abuziva in care Guvernul Romaniei, prin Ministerul Justitiei, incearca sa introduca o lege a presei in Romania, profitand de adoptarea in viteza si fara o consultare publica prealabila a noului Cod Civil.
Observam cu ingrijorare cum autoritatile statului, cu rea intentie sau din ignoranta, ingradesc libertatea de exprimare prin intermediul mass-media. Este inacceptabil “interesul special” pe care creatorii noului Cod Civil il acorda jurnalistilor ca fiind singurii potentiali creatori de prejudicii nepatrimoniale.
Astfel, desi in art. 262, alin. 2, Titlul V, “Apararea drepturilor nepatrimoniale” se precizeaza ca: “orice persoana fizica are dreptul la ocrotirea valorilor strans legate de viata umana cum sunt, viata, sanatatea, integritatea fizica, demnitatea, intimitatea vietii private, creatia stiintifica, artistica, literara, sau tehnica, precum si a oricaror altor drepturi nepatrimoniale” in cadrul urmatoarelor articole, de la 264 pana la 272, Codul Civil, in varianta deja adoptata de Guvern, se refera doar la jurnalisti sau la fapte ilicte produse prin mijloacele de informare in masa.
Legiuitorul ignora total prejudiciile cauzate de doctori, avocati si magistrati, politisti sau procurori. Conform viziunii autorilor exista un singur potential vinovat, aratat cu degetul in Codul Civil, pentru toate atingerile aduse valorilor strans legate de viata umana: jurnalistul. Si acest lucru fara a tine cont nici macar de eventuala actiune cu buna-credinta a acestuia.
Asociatia Jurnalistilor din Romania considera un adevarat atentat la libertatea de exprimare prevederile cuprinse in Titlul V, “Apararea drepturilor nepatrimoniale”, din noul Cod Civil si solicita ministrului justitiei sa explice opiniei publice motivele pentru care nu a organizat o dezbatere publica pe aceasta tema in conformitate cu legea transparentei nr. 52/2003.
Cezar Ion, presedinte AJR
Colegiul Director AJR
Ovidiu Nahoi
Dan Horatiu Popa
Cristian Tudor Popescu
Stefan Radeanu
Ciprian Stoianovici
Catalin Tolontan
15 martie 2009
Guvernul Boc a adoptat un proiect de lege a presei dupa norme comuniste
Bucuresti, 15 martie 2009: Comitetul Executiv al Federatiei Romane a Jurnalistilor MediaSind, intrunit astazi in sedinta de urgenta, solicita Guvernului Romaniei sa retraga imediat proiectul de lege privind modificarea Codului Civil, intrucat acest document incalca in mod flagrant Constitutia Romaniei, principiile europene privind dreptul la informare si limiteaza libertatea de exprimare.
Guvernul Romaniei a adoptat saptamana trecuta proiectul de lege privind Codul Civil si l-a remis Parlamentului spre legiferare. Documentul a fost elaborat „peste noapte” de Ministerul Justitiei fara consultarea vreunei organizatii media reprezentative conform legii si a Consiliului Economico-Social, nu intamplator intr-un an cu miza electorala importanta. Acest Cod ascunde in capitolul „Apararea drepturilor nepatrimoniale” o Lege a Presei, cu prevederi aberante, care nu se regasesc in legislatia niciunui stat membru al Uniunii Europene.
Noul Cod Civil introduce prevederi draconice menite sa restrictioneze accesul cetateanului la informatii de interes public. Acest document prevede posibilitatea ca persoana care se considera lezata sa ceara oricand instantei, „sechestrarea, distrugerea, confiscarea sau retragerea din circulatie a bunurilor ori a mijloacelor care au servit sau au fost destinate sa serveasca la savarsirea faptei prejudiciabile”, potrivit articolului 263, alineatul 2, litera a. Aceasta prevedere lasa la latitudinea judecatorului sa dispuna sechestrarea si stergerea datelor din computerul de serviciu sau personal al unui jurnalist.
La fel de grav, in articolele 263 – 274 din noul Cod Civil, ce reglementeaza activitatea de presa, nu se regaseste elementul de buna-credinta. Jurnalistii pot fi condamnati daca publica informatii gresite, fara sa se distinga intre o informatie preluata cu buna-credinta dintr-o sursa oficiala sau o informatie falsa publicata cu rea-credinta. Proiectul face vorbire doar de „fapte neadevarate”, ceea ce inseamna ca jurnalistii vor fi obligati sa demonstreze adevarul absolut – o prevedere abuziva care intra in conflict cu jurisprudenta CEDO.
Jurnalistii vor putea fi hartuiti in presa prin proceduri de urgenta. In cazul in care o persoana va cere „drept la replica” sau „drept la rectificare”, institutiile de presa au obligatia sa raspunda petentilor in doua zile, „dar nu mai tarziu de 3 zile de la data aprobarii”. In caz de refuz, petentii pot cere instantei obligarea la publicarea replicii si luarea unor „masuri de aparare”. Procesul va fi judecat potrivit prevederilor referitoare la ordonanta presedintiala – in regim de urgenta si in sedinte secrete.
„Masurile de aparare” sunt lasate la discretia instantei, putand merge pana la interzicerea publicarii articolelor, confiscarea si distrugerea documentelor probatorii si plata de bani catre o asociatie de binefacere. Cine nu va respecta ordonanta presedintiala va raspunde penal pentru infractiunea de nerespectare a unei hotarari judecatoresti.
Ne surprinde faptul ca, indiferent de publicarea replicii/rectificarii si de masurile dispuse prin ordonanta presedintiala, jurnalistii vor putea fi judecati in continuare pentru repararea in bani a prejudiciului produs reclamantilor.
Referitor la dreptul la replica, in noul Cod se prevede ca textul trebuie publicat integral fara sa fie alterat, trunchiat ori modificat. In schimb nu se prevede niciun instrument de reparare a prejudiciului produs jurnalistilor in cazul in care procesul a fost intentat cu rea credinta. Pe rolul instantelor sunt nenumarate procese demarate doar cu scopul de a hartui si a intimida presa. De asemenea, nu este reglementata situatia in care activitatea jurnalistului va fi interzisa vremelnic prin ordonanta presedintiala, dar ulterior, dupa judecarea procesului, se va dovedi ca jurnalistul nu a produs niciun prejudiciu, iar masura provizorie a fost gresita.
Potrivit articolului 268, alineatul 3, referitor la modalitatea de publicare sau difuzare a dreptului la replica, „institutia de presa sesizata nu poate sa adauge ori sa faca imediat un comentariu in afara unei declaratii prin care indica daca isi mentine prezentarea faptelor ori anunta sursele care au stat la baza intocmirii sau difuzarii acesteia”. Aceasta prevedere este ilegala deoarece incalca legislatia europeana si Codul Deontologic din Contractul Colectiv de Munca Unic la nivel de Ramura Mass-Media care prevede ca jurnalistul are dreptul si obligatia sa nu divulge identitatea sursei.
Nu este prima data cand puterea politica incearca sa puna botnita presei. Reamintim cazurile fostilor ministri ai justitiei Valeriu Stoica, care a eliminat temporar taxele de timbru in procesele civile, si Monica Macovei, care dorea introducerea unor pedepse cu inchisoarea de la doi la sapte ani sau amenda penala pentru jurnalisti. Regretam ca si guvernul Boc preia initiativele legislative care aduc libertatea de exprimare la normele din perioada comunista.
FRJ MediaSind va apela la toate actiunile de protest necesare pentru ca astfel de norme comuniste sa nu fie legiferate si solicita retragerea de urgenta a tuturor prevederilor incriminate. In caz contrar, FRJ MediaSind impreuna cu Federatia Internationala a Jurnalistilor (FIJ) vor demara actiuni de protest pe plan intern si international impotriva adoptarii acestui Cod.
Comitetul executiv al FRJ MediaSind
Cristi Godinac, presedinte
Mihaela Caciuleanu, vicepresedinte televiziune
Adrian Moise, vicepresedinte radiodifuziune
Cornelius Popa, vicepresedinte presa scrisa
Dumitru Mangu, vicepresedinte edituri si tipografii
Ion Moraru, coordonator departament televiziune
Liliana Hinoveanu, coordonator departament radio
Maria Schifirnet, coordonator departament presa scrisa
Adrian Scortaru, coordonator departament edituri si tipografii
FRJ MediaSind
Federatia Romana a Jurnalistilor reprezinta 8.000 de membri din presa scrisa, radio, televiziune, edituri si tipografie si este membru cu drepturi depline al Federatiei Internationale a Jurnalistilor:
Federatia Sindicatelor Jurnalistilor si Tipografilor din Romania
Federatia Sindicatelor din Societatea Romana de Radiodifuziune
Sindicatul 2002 din Societatea Romana de Televiziune
SJP din Agentia Nationala de Presa Agerpres
Sindicatul Lucratorilor din Edituri si Tipografii
SZR – Federatia Sindicatelor din intreaga Presa
Uniunea Jurnalistilor din Republica Moldova
INTERVIURILE HotNews.ro