Va fi forțat Macron să demisioneze înainte de finalul mandatului? Edouard Philippe își anunță candidatura la președinția Franței

Fostul premier Edouard Philippe şi-a anunţat în mod oficial, în plină criză politică, candidatura la ”viitoarele alegeri prezidenţiale”, în timp ce preşedintele Emmanuel Macron caută un candidat la Matignon. Totodată, Philippe afirmă că Macron va fi forțat să demisioneze înainte de sfârșitul mandatului său, în 2027, potrivit AFP și Politico.eu.

 În timp ce Macron se străduiește să controleze o criză politică fără precedent, Édouard Philippe confirmă astfel dorinţa care-l macină de la plecarea sa de la Matignon în 2020, şi anume să-i succeadă lui Emmanuel Macron, în vederea căreia şi-a înfiinţat propriul partid, Horizons.

Philippe, o figură de centru-dreapta care are o relație complicată cu președintele Macron, își pregătește campania pentru alegeri prezidențiale, eventual, chiar pentru alegeri anticipate 2025. El afirmă că Macron va fi forțat să demisioneze înainte de sfârșitul mandatului său, în 2027, potrivit mai multor membri de top ai partidului său Horizons. 

Acei oficiali și alți consilieri guvernamentali au vorbit cu POLITICO sub condiția anonimatului pentru a-și proteja relațiile.

Philippe, care este în prezent primarul orașului Le Havre, a dat vestea pentru prima dată într-un interviu acordat marți Le Point, spunând săptămânalului francez că „ar fi un candidat pentru următoarele alegeri prezidențiale”, care sunt programate oficial pentru 2027. Întrebat dacă ar fi pregătit în cazul unui vot anticipat, el a răspuns: „Da, confirm”.

Afirmarea publică a intenției lui de a-l înlocui pe Macron atât de devreme este un eșec major pentru președintele francez, care anterior îl considerase pe Philippe un aliat.

Anunțul lui Philippe a fost neașteptat pentru că vine în timp ce Macron își intensifică eforturile de a numi un nou prim-ministru și poartă discuții maraton cu politicieni de diferite nuanțe care încă nu au ajuns la un compromis, dar mulți spun că nu este o surpriză.

„Aceasta nu este o surpriză. El a spus deja că se pregătea, toată lumea o ştia. Spune lucruri. Nu este mâine, se pregăteşte şi va candida în viitoarele alegeri prezidenţiale”, declară un membru al anturajului său, potrivit AFP, citat de News.ro.

„Trăim un moment inedit, dificil pentru toată lumea, pentru francezi, pentru şeful statului, pentru fosta majoritate”. „A da dovadă de individualism” ”în timp ce actualitatea, urgenţa este de a găsi o stabilitate” şi ”a-şi anunţa candidatura nu mi se pare cu adevărat oportun în prezent”, a reacţionat la LCI preşedintele grupului macronist în Senat, François Patriat.

Miniștrii francezi au ocupat funcția interimar din iulie, când au demisionat în urma unor alegeri anticipate care nu au reușit să obțină majoritatea absolută în Adunarea Națională Franceză.

Macron a promis că va rămâne în funcție până la următoarele alegeri prezidențiale din 2027, în calitate de garant al instituțiilor franceze.

Dar este clar că Philippe, care a condus guvernul francez din 2017 până în 2020, crede că fostul său șef nu va supraviețui mult. El a însărcinat deja partidul său Horizons să „fie pregătit pentru primăvară” în 2025, potrivit conducerii partidului contactată de Playbook Paris.

Palatul Élysée, contactat de AFP, nu a reacţionat.

Relația complicată dintre Edouard Philippe și Emmanuel Macron

Politico notează că relația dintre cei doi a fost definită anterior de rivalitate și respect reciproc. Fostul premier, care este unul dintre cei mai populari politicieni ai Franței, a promis un sprijin „loial, dar liber” pentru Macron, partidul său Horizons sprijinindu-l pe președintele francez în parlament.

Ambiţiile prezidenţiale ale lui Édouard Philippe nu ridicau vreun dubiu, după ce acesta a bifat toate căsuţele ascensiunii către cele mai importante alegeri după ce a plecat de la Matignon în 2020.

Cu trei ani mai înainte, Emmanuel Macron, ales la Palatul Élysée, încredinţa Matignonul, spre surprinderea generală, acestui cadru din Partidul Les Républicains (LR, dreapta), un ”enarch” (un membru al unei oligarhii în care toate posturile-cheie sunt deţinute de către foşti membri ai École nationale d’administration, ENA), ales primar al Havre în 2010.

Şederea la Matignon a fost uneori complicată, pe timpul violentei crize a ”vestelor galbene”, iar relaţiile cu preşedintele au devenit rapid delicate. Ele conduc la înlocuirea sa cu Jean Castex în 2020, după prima fază a crizei covid-19, care i-a adus lui Édouard Philippe o popularitate notabilă, rară la plecarea de pe rue de Varenne.

De atunci, acest consilier de stat în vârstă de 53 de ani cu o silueta longilină, o barbă mai întâi brună iar apoi grizonantă care apoi a dispărut – el este victima alopeciei – a depus eforturi să-şi pregătească candidatura, înfiinţându-şi propria formaţiune, Horizons, la sfârşitul lui 2021, înainte de campania în vederea realegerii lui Emmanuel Macron.

Strâmtorat într-o majoritate relativă, cultivând în Adunare credoul ”loial, dar liber” edictat de şeful său, Partidul Horizons a ridicat tonul după dizolvare, accentuându-şi independenţa financiară şi reuşind – un fapt singular în fosta majoritate – să-şi păstreze numărul de deputaţi, potrivit News.ro.

Acest lucru îi permite lui Edouard Philippe să-şi afişeze tot mai ostentativ distanţarea de şeful statului şi să-şi cultive singularitatea, provocând un scandal prin revendicarea faptului că a împărţit o ”cină cordială” cu Marine Le Pen anul trecut, ceea ce i-a permis să constate, spune el, ”dezacorduri foarte profunde în foarte multe subiecte”.

Cel care s-a declarat un ”om de dreapta” pe treptele Matignonului în 2017, promovează din 2022 o coaliţie cu fosta sa formaţiune LR, baza politică pe care vrea să o vadă lărgită în cucerirea puterii la o parte a social-democraţilor, pe care a catalogat-o la un moment dat drept ”stânga mitterandiană”.

În Le Pont, întrebat ce părere are despre Xavier Bertrand şi Bernard Cazeneuve, Édouard Philippe declară de altfel că susţine ”orice premier ales într-un spaţiu politic care merge de la dreapta conservatoare la social-democraţie” şi profiră să apese asupra temelor sale predilecte, ca educaţia, ordinea publică şi mai ales criza finanţelor publice.

El profită de această ocazie şi critică dur gestionarea Guvernului demisionar şi obiectivele acestuia de stabilizarea a deficitului la 3% în 2027, în care ”nu crede nimeni”.