Viața neștiută de sub Pământ: 23 de miliarde de tone de carbon de bacterii, arhee și organisme zombi

Circa 70% dintre microbii de pe Pământ trăiesc în adâncimi, în roci altădată considerate sterile dar unde bacteriile și alte organisme unicelulare abundă, scrie AFP. Pentru prima oară, cercetătorii au estimat amploarea acestei vieți profunde sau „intraterestre”.

Sute de cercetători internaționali membri ai Deep Carbon Observatory au publicat luni, cu ocazia summit american al geofizicii, la Washington, rezultatul lucrărilor lor, apreciind că viața profundă reprezintă o masă de 15 până la 23 de miliarde de tone de carbon, respectiv de 245 până la 385 de ori mai mult decât cele șapte miliarde de oameni.

Acest lucru nu a fost niciodată cuantificat. Anterior, comunitatea științifică nu dispunea decât de observații punctuale.

Cercetătorii acestei colaborări internaționale care durează de zece ani au realizat sute de foraje, sub continente și sub oceane.

O navă japoneză a forat 2,5 km sub placa oceanică, ea însăși aflată la 1,2 km sub suprafața solului, capturând în carote microbi niciodată observați anterior și vii într-un strat de sedimente vechi de 20 de milioane de ani.

„Microbii trăiesc peste tot în sedimente”, a declarat Fumio Inagaki, de la agenția japoneză pentru științe marine și ale Terrei. „Sunt acolo și așteaptă … Nu înțelegem încă mecanismul pentru supraviețuirea pe termen lung”.

Aceste organisme trăiesc la kilometri sub suprafață, în crusta terestră, și au evoluat aparent separat de viața de suprafață.

„Sunt noi ramuri în arborele vieții care există pe Terra de miliarde de ani, fără să le fi remarcat vreodată”, spune Karen Lloyd, de la universitatea din Tennessee. „Este ca și cum ați descoperi brusc un coleg de birou când reveniți la muncă”.

Acești microbi sunt în principal bacterii și arhee, microorganisme unicelulare. Altele sunt zombi: folosesc toată energia pentru supraviețuire, în pungi izolate de suprafață din vremuri imemoriale, zice de milioane de ani sau chiar mai mult. Supuse unor presiuni extraordinare și private de nutrienți, nu se reproduc și nu au nicio activitate metabolică pentru a se repara, spre exemplu.

Alte bacterii au activitate și fascinează biologii deoarece funcționează într-un sistem care nu are nicio legătură cu suprafața, unde întregul lanț alimentar depinde de fotosinteză, care permite creșterea plantelor și permite ansamblului de organisme să se hrănească.

„Sursa lor de energie nu este Soarele și fotosinteza”, arată Bénédicte Menez, directorul echipei de geomicrobiologie al Institutului de fizică a pământului din Paris. „Aici, ceea ce pornește comunitățile este fotosinteza, își trag energia din roci, atunci când rocile se alterează”.

La ce folosește?

Recordul aparține unui organism unicelular denumit Geogemma barossii, găsit în surse hidrotermale pe fundul oceanelor. Trăiește, crește și se replică la 121 grade Celsius.

Viața profundă rămâne un formidabil mister științific. Cum se răspândesc microbii în subsol? Au coborât acolo de la suprafață, sau vin din interiorul Terrei? Până la ce adâncime pot fi găsiți în viață? Care sunt sursele lor primare de energie, metanul, hidrogenul, radiațiile naturale …?

Aceste chestiuni ne privesc direct, spun cercetătorii.

„Spre exemplu, oamenii de știință nu știu încă dacă viața subterană afectează viața de suprafață sau invers”, spune Rick Colwell, de la universitate din Oregon.

Oamenii au multiplicate proiectele de exploatare ale subsolului profund, pentru a stoca spre exemplu dioxid de carbon sau deșeuri nucleare. Până în prezent, se considera că aceste adâncimi erau „global sterile”, explică Bénédicte Menez. Dar interacțiunile sunt fără îndoială subestimate.

Descoperirea schimbă și modul de a privi alte planete.

Spre exemplu Marte, unde se știe de mai mulți ani că există apă lichidă, dar nu au fost găsite încă urme de viață.

Știind acum că microbii pot trăi la niveluri de presiuni și temperaturi extreme „ne poate ajuta să căutăm mai bine pe alte planete”, potrivit lui Rick Colwell, care predă astrobiologia.