VIDEO Drumul spre Luna: de la numaratoarea inversa si pana la plasarea steagului american

Cu 40 de ani in urma, racheta Saturn V a parasit Cape Canaveral, din Florida, ducand pe Luna trei oameni. Misiunea Apollo 11 incepea.

Apollo 11: Numaratoarea inversa a inceput

Cap Canaveral, miercuri 16 iulie, ora 9:32, ora locala. Misiunea Apollo 11 este gata de start. Racheta Saturn V apare ca un colos, cu peste 110 metri inaltime (de doua ori mai mare decat actuala Ariane 5), scrie FuturaScience.com. In varful rachetei se vede o capsula conica de mici dimensiuni, unde sunt instalati cei trei: Neil Armstrong, Buzz Aldrin si Michael Collins. Primii oameni care sunt trimisi pe Luna.

Departe de racheta, la Centrul spatial Kennedy, aproape un milion de oameni asteapta lansarea, de ore bune. Pe intreaga planeta, se estimeaza ca numarul spectatorilor care sunt „legati” de aparatele de radio sau de televizoare este de peste 600 de milioane. Niciodata pana acum un eveniment nu a ofost urmarit cu atata interes de atat de multe persoane de pe intreg globul.

Un zgomot infernal sparge asteptarea, cand cele cinci motoare Rocketdyne F1, de 680 de tone fiecare, sunt pornite. Solul este cutremurat de o unda seismica ce se propaga pana la opt kilometri. Racheta de trei mii de tone se ridica lent, in mijlocul unui imens nor, format mai ales prin condensarea apei. Motoarele consuma in fiecare secunda 1.800 kilograme de oxigen lichid si 1.700 de kilograme de kerosen.

Pe masura ce racheta se departeaza de sol, acceleratia creste, iar sunetul este din ce in ce mai puternic. La doua minute dupa decolare, Saturn V se transforma intr-un punct minuscul, care deschide o mare dunga alba pe cer, la o altitudine de peste 50 de kilometri. Acum, intreaga planeta stie: oamenii sunt in drum spre Luna.

Lansarea Misiunii Apollo 11

In drum spre Luna

La doua minute si 30 de secunde dupa decolare, cele aproximativ 2 mii de tone de carburant continut in prima rezerva s-au transformat deja in fum, iar cilindrul enorm de 42 de metri inaltime si 10 metri diametru de la primul etaj este epuizat si se detaseaza. Cele cinci motoare J-2 (care poarta si ele numele Rocketdyne) se aprind. Astronautii suporta o acceleratie de 4,5 g (si cantaresc acum de patru ori si jumatate din greutatea lor). Cel de-al doilea etaj metine aceasta acceleratie timp de 5 minute si 30 de secunde si asigura iesirea in atmosfera. Scurta sa misiune ia sfarsit si se detaseaza si el. Oamenii sunt in spatiu.

Cu un singur motor J-2, cel de-al treilea etaj continua accelerarea si asigura lansarea pe orbira, la o altitudine de 190 de kilometri. Este timpul pentru cateva verificari si pentru deconectarea rezervei de oxiden de la costume.

Totul decurge conform planului. Pe ce-a de-a treia orbita, la ora 12:16, motorul J-2 este pus in functiune din nou, iar nava spatiala paraseste orbita accelerand din nou. Depaseste 11 kilometri pe secunda. Un traseu care ii tine cu sufletul la gura pe toti cei care asteapta o singura veste: aselenizarea.

Un echipaj fara emotii. Neil Armstrong este singurul civil din misiune

Neil Armstrong, comandantul misiunii Foto: NASA

Odata pornita misiunea, Apollo 11 se bazeaza pe trei oameni: cu experienta grea in spate si fara emotii. Mai ales fara emotii. Neil Armstrong este singurul civil, dar a fost pilot in cadrul Armatei aeriene americane si „a fost la post” in timpul razboiului coreean. Mai tarziu, a testat avionul-racheta si a devenit astronaut in echipa Gemini. La intoarcerea din primul sau zbor in spatiu, realizat alaturi de Dave Scott (care va merge pe Luna in cursul misiunii Apollo 15), capsula in care se afla incepe sa se miste fara a mai putea fi controlata. In cateva secunde, cei doi descopera problema si reusesc sa ajunga pe pamant teferi.

Edwin Aldrin, cunoscut sub numele de Buzz (asa cum il striga sora sa mai mica, in copilarie), este pilot militar de incercari. Si el a participat in razboiul coreean, in fortele armate aeriene.

Edwin Aldrin, pilotul modulului lunar Foto: NASA

Michael Collins, cel de-al treilea membru al echipajului, a zburat deja in spatiu cu John Young, in timpul misiunii Gemini-X. Este cel care va pilota modulul de comanda, destinat sa ramana pe orbita in jurul Lunii, in timp ce colegii sai vor pasi pe solul lunar. Un rol care nu il deranjeaza. Prin natura sa, Collins nu este un om incrancenat. Cultivat si plin de umor, el va deveni ulterior directorul Muzeului Spatiului din Washington, pe care il transforma in unul dintre cele mai mari realizari.

Sunt oamenii care in dimineata zilei de 16 iulie 1969 se pregateau pentru o calatorie despre care nu stiau daca se va transforma in catastrofa sau eveniment istoric pentru umanitate.

Michael Collins, pilotul modulului de comanda Foto: NASA

Prima aselenizare din istoria omenirii

Patru zile, cei trei astronauti s-au invartit pe orbita, in jurul Lunii. Pe 20 iulie, avea loc prima aselenizare: Neil Armstrong este primul om care a pus piciorul pe Luna. L-a urmat imediat Buzz Aldrin. „Un pas mic pentru om, un salt mare pentru omenire” – este afirmatia facuta de Armstrong in direct, in fata a peste 600 de milioane de oameni care urmareau evenimentul.

Primul obiectiv al celor doi astronauti: sa fixeze steagul american si sa puna o placa comemorativa. Un gest care a adus apoi numeroase critici operatiunii si care a ridicat numeroase semne de intrebare. Pe 20 iulie 1969, insa, misiunea Apollo era un succes: primul echipaj uman aselenizase.

Citeste mai multe despre prima aselenizare, vezi poze si imagini video ale misiunilor spre Luna pe site-ul NASA.gov.

Cele mai noi imagini ale aselenizarii, facute publice joi de NASA