VIDEO INTERVIU Dan Manolescu (CCF): Studenții care muncesc, să nu mai plătească CAS și CASS - ar câștiga 35% în plus. Vezi recomandările autorului Codului fiscal din 2015

Autoritățile ar trebui să se oprească puțin cu modificările pe Codul fiscal, susține Dan Manolescu, președintele Camerei Consultanților Fiscali, precizând că acum avem o singură mare problemă, legată de taxarea exagerat de mare a forței de muncă. El a vorbit, în cadrul unui interviu acordat HotNews.ro, despre faptul că Ministerul Finanțelor ar trebui să pună în dezbatere proiectul privind consolidarea fiscală, despre modificările din ultimii ani la Codul fiscal și ce schimbări ar fi necesare. Alte subiecte atinse au fost ideea lui Eugen Teodorovici de introducere a impozitului forfetar, noua „normalitate ciudată” de modificări fiscale peste noapte, Declarația unică, sistemul IT al ANAF, amnistia fiscală sau noile schimbări din sectorul construcțiilor, considerate problematice.

Declarațiile foarte pe scurt:

Codul fiscal din 2015 este modificat față de varianta inițială în proporție de un sfert

Codul fiscal ar avea nevoie de o republicare, respectiv să se facă o reordonare a articolelor pentru că acum devine greu de urmărit

O republicare poate fi făcută de Monitorul Oficial doar după ce toate ordonanțele de modificare sunt aprobate prin lege de către Parlament

Marea problemă rămâne taxarea salariilor

Sperăm ca pe durata verii să avem o dezbatere pe proiectul de consolidare fiscală la nivelul firmelor

Propun ca studenții care lucrează să plătească doar impozit pe venit, pentru că oricum pe perioada studiilor sunt asigurați prin lege la sănătate, iar când vine vorba de contribuția la pensie, au timp să acumuleze vechime

35% le-ar rămâne studenților în buzunar

Nu știu ce ar trebui să rezolve impozitul forfetar propus de ministrul Finanțelor

Noile modificări din sectorul construcțiilor necesită clarificări

Discuția privind faptul că facilitățile din construcții reprezintă ajutor de stat trebuie clarificară repede, ca să nu fie nevoite firmele să dea mai mulți bani înapoi, dacă e așa

Măsurile care sunt ajutor de stat, care trebuie recuperate, nu pot fi amnistiate

Cu sistemul IT al ANAF suntem mai rău decât în 2013-2014

Doi ani pentru a realiza Codul fiscal din 2015

„Codul fiscal din 2015 a fost un proiect care a început, de când îl știu eu ca fiind început, cam din 2013. Deci a durat cam 2 ani, dar se pare că anterior au mai fost niște încercări de a consolida acel text deci, practic, de prin 2010 au tot fost diverse iterații pentru a ieși cu un text nou. În final s-a reușit ca în 2015 să iasă acest cod într-o formă consolidată și reordonată”, a spus Manolescu.

Potrivit acestuia, nu a fost neapărat vorba de o rescriere, că s-a luat un text de la zero, ci practic pe forma anterioară a Codului s-a încercat o ordonare și o reașezare, datorită multiplelor modificări.

El susține că era necesar a face un pic de curățenie în textul anterior.

Cât de diferit este de varianta inițială

„Da, au fost într-adevăr foarte multe modificări, dar ceea ce a deranjat foarte mult nu a fost neapărat numărul, ci modul în care s-au întâmplat, de cele mai multe ori din scurt, peste noapte, cu niște transformări substanțiale, mai ales în zona de contribuții, dacă ne uităm la toată acea mutare de contribuții de la angajator la angajat, toată reașezarea sistemului de taxare la persoanele fizice pornită de la o declarație, dacă ne aducem aminte. La final de 2017, început de 2018, a început toată acea discuție legată de taxarea persoanelor fizice care, ulterior, a culminat cu o modificare de substanță și în totalitate a modului de declarare a veniturilor obținute de către persoanele fizice”, a spus Manolescu.

E greu de apreciat în procente cât de diferit este acum față de varianta inițială, spune expertul în fiscalitate.

„Aș spune că zona de impozit pe profit, în mare, e cam la fel. Pe zona de microîntreprinderi, ca principii, lucrurile sunt aceleași, iar ceea ce s-a schimbat a fost doar partea de plafoane. La impozit pe venit și contribuții cred că au fost cele mai multe modificări, pe TVA și accize, iarăși, au fost stabile, la fel ca și celelalte taxe locale. Să spunem că poate un sfer – dacă e să ne referim la partea de impozit pe venit și contribuții – au fost modificări foarte ample”, a precizat Manolescu.

Poate ar fi nevoie de o republicare, măcar. Asta înseamnă o reordonare a articolelor pentru că au fost foarte multe articole inserate și devine greu de urmărit. Din păcate, asta a fost o problemă și la proiectul anterior.

O republicare poate fi făcută de Monitorul Oficial doar după ce toate ordonanțele de modificare sunt aprobate prin lege de către Parlament. Ori, sunt încă în circuitul de avizare foarte multe, cea mai amplă fiind Ordonanța 79, cu mutarea de contribuții, care e încă în dezbatere în Camera Deputaților, neexistând un orizont de timp foarte clar legat de momentul aprobării. Prin urmare, e greu de anticipat când ar putea fi posibilă o astfel de republicare.

Ce modificări ar face

„Sunt o serie de discuții deja începute cu privire la o serie de măsuri așteptate de către mediul de afaceri. M-aș referi aici la consolidarea fiscală la nivelul firmelor românești. E un proiect care s-a tot discutat în ultimii ani. S-a ajuns, în final, la o formă. În iarnă a existat o discuție pentru a intra în dezbatere publică. Sperăm ca pe durata verii să avem o dezbatere pe acest subiect, pentru că e un lucru așteptat de multe firme românești”, a spus el.

Cred că ar trebui să ne oprim puțin cu modificările pe Cod. Avem o singură mare problemă legată de taxarea exagerat de mare a forței de muncă.

Marea problemă este, spune el, taxarea salariilor.

„Acolo e principala problemă din cauza acumulării întregii sarcini fiscale asupra salariatului și datorită cotelor de contribuții sociale mari. 10% impozit pe venit e o cotă redusă. Sunt mai multe metode de a reuși să se reducă sarcina fiscală. Noi am venit cu o serie de propuneri, în primul rând în zona tinerilor, studenților”, a afirmat Manolescu.

Propuneri:

Propunerea noastră a fost ca persoanele care sunt în continuarea studiilor și care, prin lege, beneficiază de calitatea de asigura pentru asigurările sociale de sănătate, să nu mai plătească această contribuție de asigurări de sănătate, atâta vreme cât obțin venituri din salarii și se află în școală, pentru că statul și-a asumat să le dea această asigurare, iar obținerea unui venit din salarii care, de cele mai multe ori, pentru un student începe cu salariul minim pe economie, cu o sarcină fiscală totală de aproape 40% e greu de suportat. Atunci, o eliminare a cotei de contribuții de sănătate, care înseamnă 10%, și cu aplicarea opțională a contribuției de pensie care înseamnă 25% avem, din start, 35% care ar putea să-i rămână în buzunar acelui tânăr care pe deoparte are calitatea de asigurat în sistemul de sănătate și, în plus, are suficient de mult timp să-și acumuleze vechime la pensie. Prin urmare, până în 23-25 de ani, atâta vreme cât e în școală să plătească doar impozit pe venit.

La cealaltă zonă, a pensionarilor (care lucrează n.r.), la fel. Considerăm că am putea lăsa pensionarul să opteze dacă vrea să contribuie la sistemul de pensii. Deja are o pensie și acum. De cele mai multe ori aleargă pe la Casa de pensii să-și completeze stagiul de cotizare, ceea ce înseamnă un efort suplimentar. Cine dorește, poate să facă acest lucru, să continue să contribuie pentru a-și crește pensia, dar cine nu, poate să combine pensie cu venitul obținut suplimentar din această eliminare a contribuției de pensie, care înseamnă un plus de 25% la salariu, concomitent cu o scutire de contribuție de pensie dacă se dorește pentru că are deja calitatea de asigura în baza pensiei.

„Am mai avut discuții cu autoritățile în diverse situații. A fost și toată această perioadă de început de an în care lucrurile cumva s-au axat pe OUG 114. Sperăm ca în viitor să reluăm aceste discuții și propuneri și să găsim o formulă în care măcar parțial să poată fi implementată, dacă nu ambele, și pentru studenți și pentru pensionari. Măcar pentru studenți. E o mare problemă cu forța de muncă și credem că orice măsură, care să stimuleze încadrarea și să asigure un plus de venituri persoanelor care lucrează, e binevenită”, a explicat el.

Modificările la Codul fiscal pentru consolidarea fiscală trebuie puse în dezbatere

„Legat de modificările la Codul fiscal care include partea de consolidare fiscală, credem că proiectul ar trebui pus în dezbatere. Așa cum a fost pus în dezbatere și proiectul cu restructurarea care poate mai are nevoie de îmbunătățiri, credem că și acel text privind Codul fiscal ar trebui pus în dezbatere publică pentru că avem practic două luni la dispoziție. Pe legea de abilitare există o Ordonanță de modificare a Codului fiscal, a Codului de procedură, o ordonanță de măsuri financiar-bugetare, deci pare că ar avea posibilitatea Guvernul, pe durata verii, să aprobe astfel de acte, însă în 2 luni timpul trece repede, iar acel proiect e destul de complex care trebuie dezbătut”, a afirmat specialistul în fiscalitate.

Vine august, sunt două săptămâni când, de obicei, Guvernul e în vacanță, vine încă o ședință de Guvern, s-a terminat vara și am pierdut trenul ăsta. Poate ar fi bine să se dezbată, să se aprobe, eventual. Dacă nu, măcar făcut un proiect de lege și trimis în Parlament, dar ar fi bine să intre în vigoare cu 1 ianuarie 2020 toate acele modificări.

Amnistia fiscală

El este de părere că acel proiect nu își dorește să transmită un mesaj cum că nu mai trebuie plătite taxele.

„S-a discutat mult dacă să o numim amnistie sau restructurare. Așa cum îl înțeleg eu, până la urmă, vizează o situație care seamănă mai mult cu restructurarea pentru că, până la urmă, presupune plata unei părți din principal cu posibilitatea de a beneficia de o anulare a unei alte părți de principal și a accesoriilor în anumite condiții: în baza unui plan de restructurare care să presupună un angajament ca taxele curente să fie plătite, iar acel istoric să fie eșalonat, plătit în timp – că aici era o mare problemă legată de aplicarea măsurii de eșalonare deja existente în Codul de procedură”, a arătat președintele Camerei Consultanților Fiscali.

Autoritatea a venit cu o propunere, zic eu, de salutat. Așteptăm acest proiect de un an. Îl avem, într-un final. Primele discuții au fost în vară, anul trecut. S-a tot discutat că o să vină. A venit. Eu cred că nu arată chiar rău. Cred că ar trebui să ne aplecăm mai mult asupra lui și să vedem dacă e de îmbunătățit, ce ar trebui îmbunătățit.

„Am văzut niște discuții legate de plafon. Că de ce doar cei cu peste 1 milion de lei. Poate se poate coborî acel plafon. Cine intră? Că sunt de stat sau privați? Cred că nu e atât de important. Dacă reușim să salvăm câteva întreprinderi cu acest program și ele devin viabile, nu e rău”, a preciza el.

Cred că e un lucru bun și ar trebui mai atent studiat și de făcut îmbunătățiri acolo unde se pot face și să îl aplicăm cât mai repede. Cu cât trece timpul, cu atât acele întreprinderi se duc în niște dificultăți mai ample.

Impozitul forfetar propus de Teodorovici

„Mi-e greu să îmi imaginez cum o să arate, că deja avem impozit pe profit, impozit pe micro, specific, și am avea încă un tip de impozit forfetar care nu știu ce ar trebui să rezolve. 85% din firme sunt în sistemul de microîntreprinderi. Poate mai avem 80.000 – 90.000 de agenți economici plătitori de impozit pe profit. S-ar putea să fie chiar mai puțini. Nu știu ce vrem să rezolvăm cu acest impozit forfetar pentru că, până la urmă, impozitul pe cifra de afaceri e un tip de forfetar care, de bine de rău, funcționează cam de 18-20 de ani în România. Pare că a produs beneficii companiilor care au aplicat un astfel de sistem ușurând puțin și partea de evidență, de interacțiune cu organul fiscal pentru că nu mai era atât de necesară verificarea deductibilității cheltuielilor. Nu știu ce ar trebui acest nou impozit să rezolve, din ceea ce e deja rezolvat de impozitul pe microîntreprinderi”, a explicat Manolescu.

Modificările din construcții introduse din OUG 114 și modificate ulterior în vară necesită clarificări

„Din păcate, e un context care necesită, în continuare, clarificări. O mare problemă care rămâne, în urma acestei publicări (din această vară n.r.), este legată de intrarea în vigoare a acestui nou text pentru că pare că sunt niște prevederi contradictorii și poate că unele dintre ele retroactivează pentru că, pe deoparte, la final este o prevedere care spune că intră în vigoare în 30 de zile de la publicare, pe de altă parte în textul articolelor, așa cum sunt ele scrise, pare că se referă la perioada 1 ianuarie 2019 și în viitor”, a spus el.

Potrivit acestuia, pare că textul în sine e un pic contradictoriu și „așteptăm o serie de clarificări să vedem cum va arăta și modificarea din declarația 112 unde ar trebui trecute sumele”.

„Poate, văzând declarația, ne vom da seama exact ce a avut în intenție legiuitorul. Deocamdată sunt o serie întreagă de lucruri care sunt nelămurite”, a precizat Manolescu.

El este de părere că discuția legată de faptul că facilitățile din construcții reprezintă ajutor de stat – pentru care Finanțele poartă discuții cu Comisia Europeană – trebuie clarificată cât mai repede, altfel: cu cât trece timpul, „în cazul în care va fi declarată ajutor de stat, cred că va fi foarte dificil pentru agenții economici care au aplicat-o să facă corecțiile și să plătească sumele”.

Cu cât trece timpul, cu atât e mai rău și orice astfel de lămurire cred că ar trebui adusă cât mai repede.

Teodorovici a spus că în cazul în care Comisia Europeană decide că reprezintă ajutor de stat, are pregătite planurile B, C și D.

Referitor la această declarație, Dan Manolescu a spus:

„Nu știu care sunt aceste planuri de rezervă, însă cred că e mai bine să lămurim o dată pentru totdeauna dacă o astfel de măsură este sau nu ajutor de stat, că altfel acele planuri s-ar putea să funcționeze sau nu. Cred că nu ar fi bine să le testăm”, a precizat el.

Din păcate, măsurile care sunt ajutor de stat care trebuie recuperate nu pot fi amnistiate. Adică astfel de sume nu pot fi iertate. Dacă ne uităm la proiectul cu restructurarea financiară, acolo e un text explicit care spune că sumele reprezentând ajutor de stat dispuse a fi recuperate nu pot face obiectul unui astfel de proiect. Într-o astfel de situație în care s-ar decide că acea sumă pe care compania n-a plătit-o, angajatul n-a plătit-o, reprezintă, de fapt, o măsură de ajutor de stat care trebuie recuperată, nu prea văd care ar fi măsurile. Planurile B, C, D nu prea știu cum ar putea să sune.

Speranța că, într-o zi, cât mai curând, Declarația Unică se va putea depune online fără probleme

„Sperăm, cât de curând, să poată ANAF să accepte Declarația Unică doar online, fără să se mai blocheze serverele. Există acum acel centru de informații fiscale care înțeleg că ușor-ușor începe să-și intre în ritm. Să sperăm că va reuși să-și completeze resursa de IT, atât cu partea de hardware cât și cu software, astfel încât să facă tot acest proces de interacțiune online posibilă. Altfel, e ceea ce am spus de anul trecut, de când s-a pus în discuție această idee a declarării exclusiv online că la sistemul existent în ANAF e imposibil la acest moment să se facă acest lucru pentru că nu există capacitatea tehnică a ANAF să facă față tuturor conectărilor. Noi sperăm cât de repede, dar din păcate pare că lucrurile nu se mișcă așa cu ne așteptam”, a spus el.

Era acel proiect cu Banca Mondială și atunci părea departe termenul 2018, când trebuia să fie complet operațional. Suntem, practic, la un an după ce ar fi trebuit și nu avem nimic, poate chiar suntem mai rău decât eram în 2013-2014.

L-am întrebat dacă se simt stresați consultanții fiscali de apariția unor noi ordonanțe peste noapte, iar el a răspuns:

„Văzând că lucrurile în fiecare an s-au întâmplat la fel, nu mai e un stres, devine obișnuință. Nu spun că e bine, intrăm într-o normalitate ciudată. Nu asta ar trebui să fie normalitatea, dar să sperăm că nu se va întâmpla. Lucrurile ar trebui dezbătute cât mai devreme și lăsat timp să se înțeleagă astfel de modificări”, a spus el.

Potrivit acestuia, nu a deranjat foarte mult multitudinea de modificări.

„România e într-o perioadă în care are nevoie de îmbunătățiri în legislație și, de foarte multe ori, mediul de afaceri a fost cel care a solicitat astfel de lucruri. Consolidarea fiscală se discută de ani de zile. La un moment dat trebuie făcută, dar nu de pe azi pe mâine. Dacă tot îl facem, să îl discutăm, să îl avem de la un început de an aplicabil. Să nu mai fie cu bucăți din an, că nu se poate fizic aplica în momentul în care lucrăm cu fracțiuni de an”, a mai arătat Manolescu.

Cotat ca un profesionist al Finanțelor, Dan Manolescu, fost secretar de stat la MFP, este fiul Mariei Manolescu, care a fost secretar de stat în aceeași instituției în perioada 2001-2004 și a condus proiectul Codului fiscal al României finalizat în 2003, în urma unui efort de consultare a experților în domeniu și a mediului de business.

„Noi am negociat atunci cu doamna Manolescu și acum cu Dan Manolescu și sperăm că, dacă va avea un copil, să negociem cu el viitorul Codului Fiscal”, mărturisea președintele unui jucător din Big Four, la o conferință de profil, referindu-se ca Codul fiscal din 2015.