VIDEO România, pe locul 3 în Europa la fenomenul bullying-ului
220.000 de elevi de gimnaziu și liceu din România sunt bătuți în mod repetat de către colegii lor, 325.000 sunt umiliți în public, iar 390.000 sunt amenințați cu bătaia sau cu lovirea. Cifrele situează România pe locul 3 la nivel european la fenomenul bullyng-ului, motiv pentru care Asociația ”Salvați Copiii!” a lansat campania Alege să te opui bullying-ului!.
De asemenea, dintre cei aproximativ 1, 3 milioane de copii aparținând ciclurilor gimnazial și liceal, 400.000 sunt excluși din grupul de colegi.
17% dintre copiii de 11 ani au recunoscut că au agresat alți elevi cel puțin de trei ori în luna anterioară, iar procentajul celor de 13, respectiv 15 ani, este de 23%, situând România pe locul 3 în clasamentul celor 42 de țări în care a fost investigat fenomenul, potrivit unul raport al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).
De asemenea, potrivit studiului național efectuat de Salvați Copiii în anul 2016, unu din patru copii era umilit în mod repetat la școală, în fața colegilor, unu din șase copii era bătut în mod repetat, unu din cinci copii umilea în mod repetat un alt copil la școală.
În mod repetat, în școală, trei din 10 copii sunt excluși din grupul de colegi, iar 73% dintre copii afirmau că au fost martorii unei situaţii de bullying în mediul școlar.
Cu toate acestea, atrage atenția Salvați Copiii, cifrele nu acoperă întreaga realitate a fenomenului care are efecte pe termen lung asupra dezvoltării psiho-emoționale și vieții sociale ale tuturor actorilor implicați: victimă – agresor – martor.
”Consecințele psihologice în rândul copiilor victime ale bullying-ului sunt devastatatoare: depresie, ideație suicidară, concept de sine negativ, anxietate, vinovăție, retragere socială etc. Totodată, consecințele negative afectează nu doar sănătatea mintală a victimelor, ci și rezultatele academice, precum și motivația de a merge la școală și de a învăța”, subliniază Asociația.
Potrivit ONG-ului, copiii agresori sunt și ei expuși la riscuri mari de a manifesta, ca adolescenți și tineri, comportament antisocial și delincvent, dar și la implicarea în comiterea de infracțiuni cu caracter penal, ca adulți.
De asemenea, copiii martori sunt, la rândul lor, victime tăcute, a căror dezvoltare socio-emoțională este afectată de o cultură a pasivității, fricii și vinovăției difuze, deopotrivă.
”Frica este unul dintre cele mai puternice și mai toxice sentimente. Te paralizează, te face să îți selectezi o ierarhie de priorități dictată de nevoia de auto-apărare, punând, astfel, între paranteze nevoile reale, acelea de interacțiune socială, de afirmare și de validare socială. Iar atunci când vorbim despre fenomenul de bullying în școli, frica este sentimentul dominant. Agresorul vrea să inspire frica, iar aceasta din urmă blochează emoțional atât victima, cât și copilul martor, care va duce cu el acasă sentimentul greu de a fi fost complice tăcut. Dar prima alegere de a interveni și de a corecta situația aparține adultului: părinte, profesor, consilier, pentru că de la ei copiii vor învăța să își asume și să fie responsabili pentru ceea ce fac sau nu fac”, declară Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România.
Comisiile din școală nu funcționează
Asociația Slavați Copiii subliniază că în școlile din România, soluționarea cazurilor concrete de bullying de către comisii și comitete nu funcționează și nici nu pot deveni funcționale, deoarece aceste entități nu dispun de organizarea și competența necesare pentru asigurarea intervențiilor specializate, individualizate și adaptate particularităților grupurilor de copii, cu implicarea activă a elevilor, părinților și membrilor comunității din care școala face parte.
Campanie de conștientizare
Salvați Copiii România a demarat o campanie de conștientizare a nivelului la care a ajuns bullyin-ul în România, precum și a consecințelor dramatice pe care bullying-ul le are asupra dezvoltării emoționale a copiilor.
ONG-iștii atrag atenția că este o nevoie de intervenție integrată școală-familie-copil, pentru a gestiona comportamentele de bullying, dorind ca școlile să își îmbunătățească răspunsul în fața fenomenului.