VIDEO UPDATE Runda a doua de interviuri pentru șefia Parchetului General a avut loc miercuri. Cine ar fi favorit pentru funcția de procuror general / Declarațiile candidaților

Ultimii patru candidați din cei opt care s-au înscris în cursa pentru funcția de procuror general au susținut, miercuri, interviurile în fața comisiei conduse de ministrul Justiției, Cătălin Predoiu. Printre aceștia s-a numărat și Horațiu Radu, unul dintre favoriții la funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. El a susținut că și-ar dori lămurirea dosarelor istorice și că ar vrea să nu devină istorice și cauze precum 10 august sau dosarul disjuns din Colectiv. Procurorul Daniel Horodniceanu, unul dintre cei audiați astăzi, a spus la rândul său că Ministerul Public gestionează acum aproape 1, 75 de milioane de dosare, ceea ce înseamnă că 1 din 6 români ar fi implicat într-un caz penal, astfel că este necesară o strategie a procurorului general privind resursele umane.

UPDATE 15.00 Este audiat Horațiu Radu:

• M-am înscris la concurs determinat de colegi, inclusiv de domnul procuror general interimar, care m-a îndemnat să îmi depun candidatura
• Avem foarte mulți colegi competenți, dar mai trebuie și asumare
• Aparent, cariera mea poate părea atipică, dar nu este așa, dacă ne raportăm la CV-ul unor procurori generali din alte state europene
• Am întocmit toate categoriile de acte procedurale, rechizitoriile trimise de mine în judecată au vizat o gamă largă de infracțiuni, am dat numeroase soluții și în cazuri de trafic de droguri, trafic de persoane și spălare de bani
• Activitatea în afara parchetelor și instanțelor – am început în 2006 în CSM, unde am fost șeful structurii de programe internaționale. Am prins din acea poziție integrarea României în UE, apoi am fost detașat la MAE pentru 11 ani – 4 ani am fost agent al României la CEDO și 7 ani la CJUE. Permanent am fost în contact cu sistemul. La CEDO mi-au trecut prin mână peste 2.000 de dosare
• În concluzie, am dat dovadă de adaptabilitate la un mediu profesional nou
• Proiectul de management – structurat în 3 părți având în vedere rolul procurorului general
• Am în vedere plasarea procurorului general într-un context european și internațional
• Pentru combaterea infracționalității trebuie stabilite strategii la nivel local
• Un alt aspect foarte important este respectarea drepturilor și libertății cetățenilor, având în vedere și percepția publicului, dar și decizii CEDO. Sunt situații în care România nu a reușit să asigure o protecție adecvată a victimelor
• Am în vedere și recuperarea prejudiciilor. Este important ca recuperarea să fie și efectivă și am în vedere colaborarea cu ANABI pentru o aplicare unitară a măsurilor de indisponibilizare a bunurilor
• Am în vedere creșterea încrederii cetățenilor în justiție, aspect pe care fiecare procuror trebuie să îl aibă în vedere. Eu mă gândesc și la creșterea încrederii procurorilor în ei înșiși, pentru că au fost ținta atacurilor și au fost demobilizați. Procurorii trebuie să își recâștige încrederea în ei
• Procurorii trebuie să aibă și sprijinul altor instituții. Fără antrenarea Poliției, ANAF, fără colaborarea cu Ministerul Justiției, cu INM, Inspecția Judiciară, nu putem obține rezultatele dorite
  
• Este esențială colaborarea cu Ministerul Justiției și cu Ministerul de Externe
• Vreau să redinamizez secțiile operative din Parchetul General
• DNA și DIICOT – e important ca șefii acestora să aibă o colaborare foarte bună cu procurorul general
• Îmi doresc rețele de procurori specializați pe anumite domenii
• Serviciul tehnic trebuie să devină cât mai cunoscut și utilizat, dotat cu echipamente de ultimă generație
• Legat de Secția Parchetelor Militare – vreau lămurirea dosarelor istorice. Știu ce deficiențe au avut aceste dosare, s-a încercat resuscitarea lor, dar mult prea târziu
• Rolul procurorului general ca membru de drept al CSM – trebuie să se implice pentru detensionarea conflictelor și apărarea reputației magistraților
• Este întrebat cum vrea să dinamizeze cercetările în dosarele istorice: E foarte important să ne implicăm mai ales în dosarele aflate în pragul prescripției. Avem experiențe recente când dosare vechi au ajuns să se prescrie în fișetul procurorului
• E foarte important un control operativ pentru a fi stabilite motivele care au dus la întârzieri și măsurile practice
• Nu aș vrea ca dosare precum 10 august sau disjungerea din dosarul Colectiv să se transforme în dosare istorice. E foarte importantă implicarea șefilor de parchete
• Propuneri: control operativ, stabilirea cauzelor întârzierii și eventual preluarea unor dosare de către o altă structură
• În mod cert dosarul electronic este viitorul, indiferent de câtă rezistență la progres va fi întâmpinată
• Secția judicioară e unul din atu-urile Parchetului General. Una din vulnerabilități este că unii sunt de peste 20 de ani acolo, unii s-au pensionat sau și-au depus cereri de pensionare. Din 1 ianuarie avem procurori noi și avem în vedere și alți procurori și sperăm să reușim să îi aducem, cu sprijinul CSM
• Întrebat despre Secția specială: Opinia mea a fost constantă și o mențin – nu am cum să privesc favorabil o secție care urmărește săvârșirea unor infracțiuni de către o categorie socială. Nu a reieșit că există potențial criminogen ridicat în rândul magistraților încât să se justifice o astfel de secție
• Legat de procesul de la CJUE privind SIIJ – am depus observațiile Parchetului General întocmite de mine
  
• Până la o soluție privind SIIJ, procurorul general va trebui să colaboreze cu acestă secție
  
• Voi fi adeptul oricărei modificări legislative privind SIIJ în conformitate cu rapoartele GRECO, MCV și Comisiei de la Veneția
• Legat de această secție, se ridică o problemă serioasă de eficiență mai ales privind dosarele de corupție
  
• E nevoie de un colectiv pentru a stabili cauzele pentru care o unitate de parchet e mai încărcată decât alta. Procurorul general de unul singur nu poate rezolva această problemă, e nevoie de sprijinul șefilor de parchete locale
• Am evitat să intru în ideea vehiculată de desființarea unor structuri de parchet. Fără instanțe, fără ca judecătorii să îmi spună desființăm o instanță în localitatea x, eu nu pot ca șef al parchetului să vin să rezolv ceva din această perspectivă. Modificările legislative sunt greu de realizat, prin urmare trebuie să ne descurcăm cu ceea ce avem
• Întrebat de ministrul Justiției dacă vede necesară o reformă a Ministerului Public: Din 1989 tot aud de reformă, nu aș spune că e nevoie de reformă, ci de ajustări. Ne trebuie o renaștere a încrederii în noi înșine și în activitatea pe care o desfășurăm
• Un prim pas este la îndemâna Ministerului Justiției – numirile care vor fi făcute la conducerea parchetelor vor fi semnale foarte puternice pentru procurorii din țară
• Să nu uităm că au fost oameni care au ieșit în stradă pentru justiție și au strigat „DNA vine să vă ia”. Cred că nu putem vorbi de o reformă, cât de anumite modificări

UPDATE Interviurile au fost reluate la ora 13.30, este audiat procurorul Sorin Vasilache:

• Apreciez că randamentul unei unităţi de Parchet, concretizat în calitatea şi volumul de activitate, este îndeobşte legat de randamentul procurorilor, dar şi al celorlalte categorii de personal, însă şi de modalitatea în care unitatea de Parchet este organizată şi condusă Obiectivul proiectului pe care l-am întocmit este de a lua cele mai bune măsuri în vederea îmbunătăţirii activităţii Ministerului Public, prin folosirea adecvată a resurselor materiale şi umane, în vederea obţinerii de rezultate optime prin creşterea numărului de dosare soluţionate, în principal creşterea numărului de trimiteri în judecată

• Rata de trimiteri în judecată este deosebit de scăzută

• Este nevoie şi de o îmbunătăţire a calităţii actelor de urmărire penală efectuate de procurori. Am în vedere obţinerea de hotărâri judecătoreşti legale şi temeinice, care sunt legate de această bună calitate a actelor de urmărire penală

• Trebuie să acordăm un respect sporit drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţeanului, inclusiv sub aspectul soluţionării cauzelor într-un termen rezonabil

• Procesul de management îndeplineşte cinci funcţii: prevedere, organizare, coordonare, antrenare şi control-reglare. Toate aceste funcţii trebuie avute în vedere, prin raportare la atribuţiile procurorului general

UPDATE 10.30Este audiat procurorul Daniel Horodniceanu:

• O problemă, lipsa Poliției Judiciare la parchete. În continuare polițiștii de la Judiciar cu care lucrează parchetele au o dublă subordonare
• Ar fi benefic un inspectorat al Poliției Judiciare care ar putea fi în subordinea Ministerului Public
• În Ministerul Public sunt 2.800 de locuri și avem un deficit de maxim 300 de locuri. Anunțatele modificări privind pensionarea vor mai duce la plecări. În Parchetul General shema de personal a rămas aceeași
• Deși nu avem resurse umane suficiente, ele sunt risipite
• La acest moment Ministerul Public gestionează undeva spre 1.750.000 de dosare. Dacă, rezonabil, putem să credem că sunt măcar două persoane implicate – unul care a reclamat şi cel care a fost reclamat – deci sunt undeva spre 3.500.000 de cetăţeni români. Dacă ne uităm la Comisia Naţională de Statistică şi spune că suntem 20.000.000 de oameni, înseamnă că 1 din 6 români este implicat într-un dosar penal
• Sunt extraordinar de multe dosare şi foarte multe dintre ele iau foarte mult timp din cele care de fapt ar trebui rezolvate cu celeritate şi sunt cu adevărat importante
• 40% dintre procurori, mă refer la parchetele locale, rezolvă 75% din întreaga sumă a dosarelor, ceea ce din nou este foarte mult
• Sunt diferenţe foarte mari de la instanţă la instanţă, de la parchet la parchet, şi de 800 de dosare de procuror în plus faţă de cel care activează în oraşele foarte mari sau în oraşele mari şi veniturile financiare sunt aceleaşi
• Trebuie o analiză, urmată de o strategie, care să spună dacă anumite parchete ar putea fi desfiinţate
• Aceste lucruri trebuie nivelate în urma unei strategii pe resurse umane pe care ar trebui să o facă procurorul general, deşi cred că i-ar fi foarte greu la acest moment, pentru că din nou cadrul pe care ar trebui să îl aibă este mult ştirbit de imposibilitatea de a face delegări
  
• Legat de buget – resursele sunt limitate, dar o parte par risipite, de exemplu pe chirii pentru magistrați. Socoteam că numai la DIICOT 750 de milioane de euro pe an sunt cheltuiți numai pentru chirii, bani cu care s-ar putea gira investiții pentru un cartier de blocuri pentru magistrați
• Suntem o țară care are printre cei mai buni IT-iști din Europa, dar asta nu se simte la nivelul sistemului de justiție. E necesară angajarea mai multor specialiști
• Nu am nicio emoție să lucrez cu serviciile de informații, dar fiecare să fie cu rolul său
• Concluzii: sunt necesare o reforma structurală a Ministerului Public, cu analiză pe fiecare parchet și serviciu, un parteneriat cu ministrul Justiției și o analiză privind riscurile și amenințările pentru tot ce înseamnă infracțiune

UPDATE9.00Primul candidat audiat este procurorul Marian Drilea:

• Am în vedere stabilitate în strategia de reformă
• Ministerul Public trebuie să se ralizeze necondiționat și de îndată recomandărilor organismelor europene
• Justiția din România nu poate exista fără o colaborare eficientă cu toate instituțiile judiciare din Europa și din afara Europei, pentru că infracționalitatea are un puternic caracter transfrontalier
• Trebuie acordată atenție afectării drepturilor persoanei. Nicio persoană nevinovată nu poate fi plasată în detenție
• Pentru un act calitativ de urmărire penală și pentru diminuarea soluțiilor de achitare, de respingere, o soluție imediată este o implicare totală și serioasă a procurorilor cu funcții de conducere
• Ar trebui restructurate unele unități care au un volum de muncă foarte mic și o alocare financiară foarte mare
• În ceea ce priveşte lupta anticorupţie, avem Strategia Naţională Anticorupţie pe perioada 2016-2020, în care toate bunele practici dezvoltate pe strategiile similare anterioare trebuie să rămână un obiectiv important axat pe direcţia de prevenire şi combatere. Acest lucru a fost şi în Raportul în cadrul MCV – lupta anticorupţie trebuie să fie o prioritate pentru că reprezintă piatra de temelie pentru existenţa şi fundamentul unui stat de drept
• Este întrebat de ministrul Justiției cum va face o prioritate din lupta anticorupţie: Prin recâştigarea încrederii, pentru că este evident că sistemele care monitorizează modul în care se derulează actul de justiţie, sisteme independente din exteriorul ţării, constată că încă lupta împotriva corupţiei constituie o problemă şi că deocamdată nu se mai desfăşoară la acelaşi nivel de intensitate
• Pe de o parte, foarte mulţi procurori care au activat în cadrul acestei structuri s-au transferat, foarte mulţi procurori au devenit rezervaţi datorită experienţelor trăite prin analogie de colegii lor şi foarte multe dosare au fost preluate de altă structură
• Prin urmare, şi datorită competenţelor care le-au mai rămas efectiv în cazurile pe care le instrumentează şi datorită modului în care s-a dus această campanie extrem de agresivă împotriva lor, lupta împotriva corupţiei înregistrează un moment de reflecţie
• Trebuie dinamizat din nou acest proces prin recâştigarea încrederii şi prin aplicarea aceloraşi principii: imparţialitate, legalitate, nimeni nu este mai presus de lege

Miercuri sunt audiați în faţa comisiei conduse de ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, procurorii Pompiliu – Marian Drilea – Marga, Daniel Horodniceanu, Sorin Săndel Vasilache şi Răzvan Horaţiu Radu.Intervalul de timp alocat fiecărui candidat în vederea susținerii interviului se compune astfel: 30 de minute pentru susținerea proiectului și 60 de minute pentru întrebări și răspunsuri. Intervalul orar 12.00 – 13.30 este alocat pentru pauză.

Comisia din ministerul Justiției care îi audiază pe candidați este condusă de către ministrul Cătălin Predoiu.

Membrii Comisiei de interviu sunt:

• procuror Remus Damian Budai (desemnat de Secția de procurori a CSM);
• judecător Ioana Bogdan (desemnată de INM);
• psiholog Marius Babici (desemnat de CSM);
• prof. univ. dr. Răzvan Cătalin Dobrea (desemnat de rectorul ASE).

Din partea Ministerului Justiției fac parte din comisie:

• Lidia Barac, secretar de stat
• avocat Ștefan Ciurescu, consilier al ministrului Justiției

Parchetul General funcționează fără procuror-șef plin din luna aprilie, când s-a încheiat mandatul lui Augustin Lazăr. Acesta s-a pensionat odată cu încheierea mandatului, pe fondul scandalului legat de activitatea sa de procuror în perioada comunismului, când a respins eliberarea înainte de termen din Penitenciarul de la Aiud a disidentului Iulius Filip.

Procurorii din Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) au decis atunci ca procurorul șef adjunct Bogdan Licu să preia funcția de procuror general interimar pentru o perioadă de cel mult două luni. De atunci, mandatul acestuia a fost prelungit.

• Citește și Bogdan Licu – singurul candidat admis la interviul pentru funcţia de prim-adjunct al procurorului general
  

Fostul ministru Tudorel Toader a declanșat o procedură de numire în funcția de procuror general, dar în aprilie i-a respins pe toți cei patru candidați – Augustin Lazăr, Marian Drilea, Gabriela Scutea şi Daniel Horodniceanu.

Candidații pentru șefia marilor parchete – Parchetul General, DNA și DIICOT, care funcționează cu interimari – au început să susțină interviurile începând de marți, iar Predoiu ar urma să anunțe propunerile sale în 21 ianuarie. Pentru funcția de procuror general s-au înscris opt candidați, iar pentru conducerile DNA și DIICOT sunt în cursă câte cinci procurori. Favoriți printre procurori ar fi Răzvan Horațiu Radu pentru funcția de procuror general, Călin Nistor și Crin Bologa pentru șefia DNA și Ioana Albani și Viorel Badea pentru DIICOT, au declarat pentru HotNews.ro surse din sistemul judiciar.

Mandatul la conducerile celor trei instituții este de 3 ani.

Informații despre candidații care vin astăzi în fața comisiei conduse de Predoiu:

• Horațiu Radu

Din 12 iunie 2019, Horațiu Radu este delegat de Consiliul Superior al Magistraturii în funcția de adjunct al procurorului General. În perioada 1 iulie 2018 – 11 iunie 2019 a fost procuror la Parchetul General.

Răzvan-Horaţiu Radu este magistrat de carieră şi a fost numit în martie 2011 agent guvernamental pentru Curtea de Justiţie şi Tribunalul Uniunii Europene, fiind demis în 2018 după ce a intrat în conflict cu Liviu Dragnea și cu fostul consilier al premierului Dăncilă, Darius Vâlcov.

Dragnea și Vâlcov l-au atacat deschis pe fostul agent guvernamental la CJUE, în 2018, pentru că acesta nu le-a dat aviz pentru acte normative care încălcau legislația europeană.

„Mai este un domn la MAE care se opune la tot ce vine de la Guvern. O să-i propun premierului să avem o analiză serioasă a tuturor celor din guvern care au blocat acte. Nu ştiu ce va face ministrul respectiv cu el. Noi nu mai vrem să ne păcălim cu noţiunea de coincidenţă. (…) Dacă este o reţea, te duci cu gândul la celebrul stat paralel, căci nu se poate, undeva trebuie să există o coordonare. Şi prin judeţe există starea asta. Şi în SUA s-a vorbit de deep state, Trump a ieşit să spună”, spunea Liviu Dragnea, în mai 2018, la România TV.

La câteva zile după această declarație, Horațiu Radu a fost demis din funcție de Viorica Dăncilă.

Răzvan-Horaţiu Radu este doctor al Facultăţii de Drept a Universităţii Bucureşti, specializarea drept penal şi a urmat cursurile Institutului Naţional al Magistraturii (2001-2003), după care a fost numit procuror, activând succesiv la Parchetul de pe lângă Judecătoria Roman (ca procuror stagiar), Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti şi Parchetul de pe lângă Tribunalul București.

Horatiu Radu a instrumentat cazul pedofilului Emanoil Paiscar, cel care, în 2005, a ademenit o fetiță de 11 ani, cu „ciocolată și șampon”, după cum scria presa de atunci, pentru a o viola, ucide și tranșa cu un fierăstrău. Ulterior, ucigașul s-a sinucis.

Potrivit unei evaluări din 2004, Horațiu Radu a lucrat la 55 dosare de anchetă, dintre care 11 rechizitorii, 386 de dosare de supraveghere, dintre care rechizitorii 32, a trimis în judecată 46 de inculpați, dintre care 14 arestați preventiv și a susținut 86 de concluzii pe latura penală a cauzei. Nu a avut nicio soluție infirmată.

În calitate de agent CEDO, în perioada 2007- 2011 a gestionat formularea de apărări sau executarea hotărârilor CEDO, în aproximativ 2.000 de dosare. Dintre acestea, multe priveau reclamații privind posibila încălcare a drepturilor prevăzute de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, de către instanțele și parchetele din România.

În calitate avocat al Guvernului României la Curtea de Justiție a Uniunii Europene și la Comisia Europeană, în perioada 2011-2018, a reușit anularea mai multor acte europene defavorabile României. În 2017, România a reușit anularea unei decizii a Comisiei Europene care ne impunea plata a peste 100 milioane de euro cu titlu de corecții financiare.

În 7 ani, România a suferit o singură condamnare la CJUE.

Daniel Horodniceanu s-a aflat la conducerea DIICOT din mai 2015 și până în primăvara anului trecut.

El a candidat pentru un al doilea mandat la șefia DIICOT, dar a pierdut în favoarea procurorului Felix Bănilă. După încheierea mandatului la șefia DIICOT, Horodniceanu s-a întors la DIICOT Iași.

El a fost consilier juridic la Consiliul Judeţean Iaşi (august – decembrie 1998), procuror la Parchetul Judecătoriei Fălticeni (ianuarie 1999 – mai 2000), procuror la Parchetul Judecătoriei Paşcani (iunie 2000 – iunie 2002), procuror la Parchetul Judecătoriei Iaşi (iunie 2002 – octombrie 2005), procuror la DIICOT Iaşi (noiembrie 2005 – iunie 2006), procuror-şef al Biroului Teritorial Iaşi al DIICOT (iunie 2006 – iunie 2009), procuror la Serviciului Teritorial DIICOT Iaşi (iunie 2009 – iunie 2012).

În iunie 2012, a devenit procuror-şef al Serviciului Teritorial Iaşi al DIICOT, funcţie pe care a ocupat-o până în mai 2015.

Sorin Vasilache conduce Parchetul Curții de Apel Brașov.

Procedura de selecție, contestată

Procedura de selecție a șefilor marilor parchete, declanșată de Cătălin Predoiu în 2 decembrie 2019, se va desfășura conform acelorași norme legale criticate de organismele internaționale, de secția pentru procurori a CSM și de majoritatea magistraților, fiind percepute drept un pericol pentru justiție, au avertizat Forumul Judecătorilor din România și Inițiativa pentru Justiție.

Comparând anunțul lui Cătălin Predoiu cu anunțurile fostului ministru al Justiției Tudorel Toader referitoare la aceste selecții, se observă că aceste proceduri sunt practic similare până la identitate sub aspectul formalităților pre-interviu, modalității de desfășurare a interviului și criteriilor de evaluare. Diferența esențială între procedurile inițiate de către Tudorel Toader și cele inițiate de actualul ministru de justiție este doar persoana ministrului, în condițiile în care ambii au promis o evaluare corectă a candidaților, pentru binele justiției, afirmă cele două asociații ale magistraților.

De asemenea, cele două asociații îi ceruseră ministrului Justiției, Cătălin Predoiu, să nu declanșeze procedura de numire a noilor șefi la DNA, Parchetul General și DIICOT înainte de a modifica legislația în conformitate cu recomandările Comisiei Europene (raportul MCV), Comisiei de la Veneția, GRECO și Consiliului Consultativ al Procurorilor Europeni (CCPE).

Argumentele celor două asociații:

• Rapoartele GRECO privind România din 2018 și 2019 au reiterat recomandarea ca procedura pentru numirea în și revocarea din funcțiile cele mai înalte din parchet, cu excepția procurorului general, să se facă printr-o procedură transparentă și bazată pe criterii obiective, iar Consiliului Superior al Magistraturii să i se acorde un rol mai important în această procedură. S-a subliniat că această recomandare a rămas neimplementată și că modificările legislative recente privind sistemul judiciar, cu referire expresă la Legea nr. 242/2018, au sporit riscurile de periclitare a independenței și imparțialității organelor de urmărire penală.
• GRECO a arătat că este preocupat de faptul că autoritatea supremă privind deciziile de recrutare în cadrul sistemului judiciar rămâne la ministrul justiției și că, în plus, această distribuție deja inegală a rolurilor decizionale este intensificată prin limitarea dreptului președintelui României de a refuza numirea candidaților propuși la doar o singură dată pentru motive de oportunitate.
• Comisia de la Veneția, prin Avizul privind propunerile de modificare a Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, a arătat că este necesar să se păstreze un echilibru între nevoia de legitimitate democratică a numirii conducătorului parchetului, pe de o parte, și exigența de depolitizare, pe de altă parte.
• Din această perspectivă, în cazul în care se recurge la un mecanism de numire cu implicarea puterii executive și/sau legislative, sunt necesare garanții suplimentare pentru a diminua riscul de politizare a procuraturii, motiv pentru care implicarea efectivă a unui consiliu judiciar sau a unui consiliu pentru procurori, dacă o astfel de structură există, este esențială, reprezentând o garanție de neutralitate și de expertiză profesională, apolitică.
• Interimatul în funcțiile de conducere din Ministerul Public reprezintă, într-adevăr, o variantă „de avarie”, dar prin faptul că delegările în aceste funcții se fac de Secția pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, pentru perioade de maxim 6 luni, garantarea independenței de factorul politic este, fără îndoială, mai riguros respectată decât în cazul numirii pentru un mandat de 3 ani printr-o procedură în care selecția candidaților se face de un reprezentant al puterii executive, care poate să nu țină cont de avizul Secției pentru procurori a CSM și care poate impune singurei autorități care i-ar putea cenzura opțiunea – președintele României – orice candidat dorește, după eventuala respingere a primei sale opțiuni. Pentru aceste motive, considerăm că un indiciu cu privire la faptul că și ministrului Justiției îi pasă de independența magistraților, de cetățeni (inclusiv de cei care au ieșit în stradă pentru a apăra independența justiției) și de lege (inclusiv de calitatea acesteia și de conformitatea cu standardele minimale internaționale), va rezulta din capacitatea sa de a se abține de la a utiliza un instrument de natură a afecta independența justiției”.