Cetatea Sighisoarei, cocosata de promisiuni si indolenta

Zidul Cetatii Sighisoara de sub cladirea Primariei a cedat sub presiunea pamantului suprasaturat de apa si s-a naruit pe o lungime de aproximativ 30 de metri, miercuri spre joi noaptea in jurul orei 3, producand o alunecare de teren care a antrenat in cadere gardul viu si copaci din fata cladirii Primariei.

Alunecarea s-a produs exact in locul in care in urma cu o luna s-a prabusit o bucata de zid.

Desi la acea data autoritatile locale au facut apel la multitudinea de institutii abilitate sa ia masuri pentru o interventie de urgenta, abia pe la mijlocul acestei luni Comisia Zonala pentru Monumente Istorice a dat un aviz provizoriu pentru inceperea lucrarilor de reparatii, urmand ca municipalitatea sa gaseasca o sursa de finantare.

Potrivit autoritatilor, prabusirea se datoreaza acumularii de umiditate din sol coroborata cu lipsa drenajelor din zidul de sprijin. E nevoie de un proiect bine pus la punct pentru a repara zidul.

In acest moment nu se poate face o estimare exacta a costului lucrarilor, dar probabil ca vor fi nevoie de cel putin un milion de euro numai pentru aceasta portiune de zid.

La inceputul lunii martie cotidianul Zi de zi a tras un semnal de alarma cu privire la situatia Cetatii Sighisoara, in special referitor la prabusirea zidului de sub cladirea Primariei. Desi titlul de atunci – „Piatra cu piatra, cetatea se naruie” – parea exagerat, timpul a demonstrat contrariul.

Cetatea chiar se prabuseste! De aceea, macar in ceasul al treisprezecelea, acest semnal de alarma trebuie luat in serios pentru salvarea unui intreg sit istoric de o valoare inestimabila aflat in patrimoniul UNESCO.

Desi la Sighisoara au fost organizate nenumarate conferinte si congrese pe tema reabilitarii si conservarii Cetatii, desi au fost facute nenumarate declaratii de dragoste si promisiuni Cetatii Sighisoara de catre numeroase personalitati cu staif, de la printi, ambasadori si ministri, pana la directori de institutii financiare europene si mondiale, pana acum nimic nu pare sa se miste in directia cea buna.

S-au elaborat planuri, proiecte, s-au purtat discutii, s-au dat asigurari ca reabilitarea si conservarea Cetatii Sighisoarei va fi un domeniu prioritar pe agenda mai multor ministere, institutii si ONG-uri, dar totul a fost, se pare, in zadar.

Istoria unui proiect amanat

In luna februarie a anului 2005 a fost prezenta la Sighisoara ministrul Culturii si Cultelor de la acea vreme, Mona Musca, care a avut o intalnire cu usile inchise cu primarul Dorin Danesan, viceprimarul Sorin Savu, arhitectul sef Ioan Velicu si consilierii PNL din Sighisoara.

In urma discutiilor de atunci, Adrian Gherca a afirmat in presa ca „Primaria s-a prezentat cu temele nefacute”, deoarece n-a fost in masura sa prezinte un proiect clar pentru reabilitarea Cetatii Sighisoara, aruncand vina pentru acest fapt pe coordonatoarea proiectului, arhitectul Corina Lucescu, care n-a finalizat proiectul la care

Institul National al Monumentelor Istorice lucreaza din 2002. Corina Lucescu a replicat ca, din contra, Primaria Sighisoara n-a solicitat urgentarea finalizarii proiectului si nu s-a interesat de stadiul in care se afla acesta si ca, de fapt, lucrul efectiv la proiect a inceput abia in 2003.

Conform consilierului Gherca, Mona Musca a solicitat sa se urgenteze finalizarea proiectului pentru a putea intra in selectia pentru finantare, ca sa se evite pe viitor situatiile de genul celei prin care Sighisoara a ratat cu seninatate o finantare de 70 miliarde lei pentru ca nu avea nici un proiect.

In cadrul discutiilor s-a constatat ca s-a inceput lucrul la proiectul de reabilitare a Cetatii fara sa existe in prealabil un studiu geologic al zonei, astfel ca nu se stie cu exactitate la ce nivel se afla panza freatica, pentru a se putea face drenaje.

Primaria a replicat atunci ca acele „teme” de care vorbea Adrian Gherca nu sunt altceva decat proiecte clare pentru reabilitarea cetatii medievale, pe care Primaria nu le-ar fi facut, aruncand in schimb vina pe arhitectul Corina Lucescu.

Potrivit primarului Danesan, primele cereri de finantare pentru reabilitarea Cetatii au fost facute in anul 2002, dar acestea au fost respinse din lipsa proiectelor.

Cum in Sighisoara nu sunt specialisti capabili sa realizeze proiecte la un astfel de nivel si de o asemenea anvergura, dupa indelungi discutii cu fostul ministru Miron Mitrea s-a ajuns la concluzia ca cel mai bine ar fi daca vor fi date spre realizare specialistilor din institutele apartinatoare Ministerului Culturii si Cultelor, urmand ca ministerele Transporturilor, Administratiei Publice, Economiei si Industriilor sa contribuie cu diverse cote la restaurarea Cetatii. Un alt motiv pentru care s-a ales colaborarea directa cu cei de la cultura a fost si dorinta de a se obtine cat mai repede toate avizele de specialitate necesare.

„Un proiect de mantuiala puteam oricand sa facem si noi, dar nu am vrut sa cheltuim bani doar pentru a ne afla in treaba, asa ca ne-am dus la specialistii din minister”, spune primarul.

In final proiectul a fost preluat de Corina Lucescu, care a promis finalizarea studiului de prefezabilitate la sfarsitul anului 2003, iar a celui de fezabilitate la inceputul anului 2004.

Promisiuni si declaratii de dragoste

Cand fostul ministru Mona Musca a fost la Sighisoara, la inceputul anului 2005, a declarat atunci ca lucrarile vor incepe in sase luni si ca personal va avea grija ca in bugetele tuturor ministerelor de care depinde inceperea acestor lucrari sa fie prevazute sumele necesare si sa fie conceput un proiect pe mai multi ani, in care sa-si aduca contributia mai multe parti.

Mona Musca a amintit si de intalnirea pe care-a avut-o la Londra cu membrii Fundatiei Mihai Eminescu si discutia „mai lunga” cu printul Charles, precizand: „Am convenit cu totii sa facem din Sighisoara o perla a Romaniei, nu numai a judetului Mures”.

In luna noiembrie a anului 2004 a avut loc la Sighisoara „Conferinta Internationala pentru dezvoltarea durabila a Sighisoarei si a satelor sasesti din Transilvania”, organizata sub patronajul Printului Charles de Wales si a fostului presedinte al Romaniei, Ion Iliescu, in parteneriat cu Fundatia Mihai Eminescu Trust (MET).

Scopul conferintei a fost acela de a atrage investitii pentru proiecte care ofera noi locuri de munca, programe de pregatire si activitati generatoare de venituri fara a afecta in mod ireversibil patrimoniul cultural si natural unic al acestei regiuni.

S-au prezentat atunci 42 de proiecte din care 12 pentru Sighisoara, urmand ca in cel mai scurt timp sa se decida care dintre acestea se vor bucura de finantare, iar Printul Charles, care nu a putut fi personal prezent la Sighisoara, asa cum a fost initial anuntat, le-a transmis participantilor ca Transilvania ocupa un loc special in inima lui.

La randul sau ambasadorul Norvegiei, Leif Arne Ulland, a declarat ca doreste sa participe „la salvarea acestei mosteniri deosebite reprezentata de Sighisoara si zona satelor sasesti”, iar secretarul de stat de atunci al Ministerului Culturii si Cultelor, Ioan Opris, a aratat ca una dintre cele mai importante dorinte UNESCO este ca „Sighisoara trebuie sa fie punctul strategic pentru dezvoltarea armonioasa a zonei satelor sasesti din sud-estul Transilvaniei”.

Rezultatul

Suntem la sfarsitul lunii martie a anului 2006, iar Cetatea Sighisoara se afla in pericol mai mare decat s-a aflat in urma cu secole, cand era asediata cel putin o data la zece ani.

Atunci, de fiecare data, locuitorii cetatii s-au mobilizat si au reconstruit-o din temelii daca a fost nevoie, pentru ca era singura lor casa, singurul lor refugiu.

Acum, in 2006, cand Cetatea a devenit patrimoniu UNESCO, cand a devenit principala atractie a orasului, alti cetateni asista neputinciosi la naruirea ei sub muntele de promisiuni.

„Ne-am grabit foarte tare fiindca doream sa se inceapa lucrul inca din primavara acelui an, in special cu consolidarea versantilor si a zidului cetatii. Din pacate, d-na Lucescu ne-a purtat cu vorba tot timpul.

Noi i-am si spus doamnei Musca ca adevarata problema este la dansa in minister… In ceea ce priveste cele 70 de miliarde „ratate cu seninatate” de Primarie, lucrurile stau in felul urmator: ministerul d-lui Mitrea era dispus in 2003 sa ne aloce 30 de miliarde de lei iar in anul urmator 40 de miliarde pentru lucrari de infrastructura, dar acesti bani nu au putut fi accesati tocmai din lipsa proiectului promis de d-na Lucescu. Pe langa aceasta, noi n-am facut niciodata tam-tam inainte de a ne apuca de treaba. Prima data am facut ceea ce ne-am propus si pe urma le-am spus oamenilor.

Acum se procedeaza invers, se fac tot felul de declaratii de dragoste la adresa Sighisoarei dar banii pentru monumente iau drumul altor orase, spre Sibiu, de exemplu”, Dorin Danesan, primar Sighisoara