9 lucruri legate de bani pe care poate că nu le știai
Îi cheltuim online, îi punem deoparte atunci când reușim. Îi invidiem pe cei care îi au pe nemeritat în exces și îi compătimim pe cei cărora le lipsesc. Vă propunem 9 statistici legate de leii noștri, statistici pe care poate că nu le știai.
Tu câți bani crezi că ai? Scuze…cât crezi că datorezi?
Avuția financiară /locuitor în România este de minus 5100 euro. Când vă simțiți deprimat din cauza datoriilor, gândiți-vă așadar că nu sunteți singurul….Sursa
Dacă BNR ar trăi doar din baterea de monede ar da rapid faliment
Costurile cu emiterea monedelor de 1 ban și de 10 bani se face în pierdere, potrivit unor surse cunoscătoare ale situației. Pierderile ajung și la 30% din valoarea monedelor. Partea bună e că emiterea de monede este marginală din punct de vedere al costurilor Băncii Centrale; obiectivul fundamental al BNR fiind asigurarea și menținerea stabilității prețurilor.
Nici banii turiștilor străini nu mai sunt ce erau acum 10 ani…
În 23 de județe valuta pe care străinii o lasă în țara noastră a scăzut considerabil în ultimii ani. Asta pentru că șu numărul turiștilor s-a diminuat. În ultimii 10 ani, sosirile turiștilor străini în Giurgiu au scăzut cu aproape 90%. În Teleorman cu aproape 80%, în Olt și Tulcea, cu 70%. La polul opus, în Satu Mare sosirile străinilor au crescut cu aproape 170%, iar în Iași cu peste 130%. Sursa.
Din 10 români, 7 nu pot pune bani deoparte
Potrivit unui sondaj, 71% dintre români nu au reușit să aibă un astfel de fond de urgență și peste 55% nu ar avea bani dacă s-ar confrunta cu cheltuieli neprevăzute (ex. Când e nevoie urgentă să ducă mașina în service.) Sursa
Avem 59.500 milionari în lei. Ceilalți visează să-i ajungă din urmă
Banii populației sunt foarte polarizați: 0,4% dintre deponenți (59.500 persoane) aveau la finele anului trecut depozite de peste un milion de lei. La polul opus se situează 99,6% din deponenți care au in medie 11.000 de lei/persoană. Sursa
La polul opus, avem peste 4,3 milioane de săraci. După definițiile internaționale
Avem 4,32 milioane de români care intră în definiția „săracilor”. Potrivit Eurostat, „Sărăcia este situatia acelei persoane ale carui venituri sunt atat de mici incat le este imposibila atingerea unui standard de viata acceptabil în societate, care se confruntă cu dezavantaje legate de somaj, venituri, condiţii de locuit, ingrijire inadecvat a sanatatii si bariere in accesul la cultura, invatamant, sport”. Sursa: INSSE
Bancnota de 5 milioane de lei. Ați auzit de ea?
Bancnota de 5.000.000 lei a fost cea având cea mai mare valoare nominală emisă în România. Se întâmpla în 1947, imediat după al doilea Război Mondial. Sursa.
Lipsa banilor îi face pe tineri să stea cu părinții mult mai mult decât în alte țări
Conform unui studiu realizat de Institutul Național de Statistică (INS), jumătate dintre bărbații români cu vârsta de 30-34 de ani locuiesc cu părinții. Aceste practici apar atât la tinerii din Generația X, cât și la cei din Generația Y (Mileniari). Cauza principală este cea economică
Cea mai folosită bancnotă. Dar și cea mai falsificată
Cupiura de 100 lei a fost cel mai intens folosită, ponderea acesteia în numărul total de bancnote în afara sistemului bancar fiind de 26,8 la sută, aceasta fiind urmată de cupiurile de 1 leu (25,5 la sută) și de 50 lei (15,7 la sută).
În anul 2021, falsurile de bancnote românești expertizate la BNR au totalizat 2 871 bucăți . Bancnota cu cel mai mare număr de falsuri înregistrate a fost cea de 100 lei, cu 2 697 bucăți (din care o bucată capturată de poliție), urmată de bancnota de 200 lei, cu un număr de 143 falsuri și bancnota de 50 lei, cu un număr de 23 falsuri.
Sursa foto: Lupoianflaviu | Dreamstime.com