Un cercetător de la Wilson Center explică de ce, după standardele rusești, războiul dus împotriva Ucrainei este unul „foarte blând”
Kamil Galeev, un jurnalist și cercetător de la Wilson Center născut în Rusia, explică de ce, din perspectiva rușilor, războiul din Ucraina este unul „foarte blând”.
Galeev afirmă că persoanele care cataloghează drept „nebunesc” sau „de neimaginat” războiul dus de forțele lui Vladimir Putin în Ucraina sunt fie occidentali care nu cunosc modul de operare al trupelor rusești, fie ruși care mint.
„Războiul dus de Rusia în Ucraina merge pe modul extrem de soft”, subliniază el, dând exemplu o postare făcută pe canalul său de Telegram de către Anatoli Dremov, un fost soldat rus devenit între timp unul dintre cei mai cunoscuți bloggeri militari din Rusia.
Dremov afirmă că ultima lovitură efectuată de forțele armate ruse asupra orașului Harkov a fost cu o „forță măsurată”.
„Acest război a epuizat deja pe toată lumea. În loc de două săptămâni războiul acesta s-a prelungit timp de 6 luni. Este timpul să trecem la acțiuni radicale. Exterminarea civililor poate afecta Kievul și să ne ajute să câștigăm acest război. Dumnezeu este cu noi!”, a îndemnat Dremov pe Telegram.
Greșeala făcută de Ucraina în anii ’90
Galeev amintește că Uniunea Sovietică a avut cel mai extins sistem de apărare antiaeriană din lume. El a fost în mare parte dezvoltat pentru a contracara superioritatea Statelor Unite în ceea ce privește forțele aeriene.
„Aveți o forță aeriană extraordinară? Bine, vom construi un sistem de apărare antiaeriană mare și extraordinar. Și au făcut-o”, explică Kamil Galeev raționamentul planificatorilor militari sovietici.
După prăbușirea URSS majoritatea arsenalului militar sovietic a fost moștenit de Rusia. Însă și Ucraina a rămas cu o parte substanțială a acestuia, inclusiv în ceea ce privește apărarea antiaeriană (și arsenalul nuclear, la care a renunțat în anii ce au urmat destrămării Uniunii Sovietice).
Cercetătorul notează însă că între anii 1990 și 2000 sistemele de apărare antiaeriană ale Ucrainei au fost lăsate în paragină și că în 2014, când Rusia a decis să anexeze Crimeea și declanșeze războiul separatist din estul țării, oficialii de la Kiev conduceau un stat practic demilitarizat și cu o armată disfuncțională.
După pierderea Crimeii și începerea războiului din Donbas, forțele armate ucrainene au fost îmbunătățite semnificativ, inclusiv la capitolul apărare antiaeriană, vechile sisteme sovietice rămase operaționale fiind modernizate cu echipamente digitale și sisteme software.
Cum s-au comportat forțele rusești în alte războaie
Cercetătorul de la Wilson Center, unul dintre cele mai reputate think tank-uri din Statele Unite, amintește apoi de războaiele duse între 1991 și 2014 de Rusia împotriva unor țări care nu aveau deloc apărare antiaeriană.
„Prin urmare, ea a recurs la folosirea nediscriminatorie a forțelor sale aeriene, nivelând orașe precum Groznîi și Alep prin bombardamente. Nici cecenii nici sirienii nu puteau face nimic împotriva avioanelor care le transformau orașele în praf”, explică acesta.
In 1991-2014 Russia fought in countries with zero or weak air defence. Thus it resorted to the indiscriminate use of airforce, bombing cities like Grozny or Aleppo to the ground. Neither Chechens, nor Syrians could do anything against the airforce turning their cities to the dust pic.twitter.com/TWTewbtXke
— Kamil Galeev (@kamilkazani) August 18, 2022
Galeev subliniază că cel mai recent conflict la care a participat Rusia înainte de declanșarea „operațiunii militare speciale” pe 24 februarie, cel din Siria, arată perfect modul în care rușii poartă războaie și consecințele care decurg din acesta.
„Războiul din Siria a fost mult mai rău decât cele din Irak sau Afganistan”, afirmă el, dând exemplu un grafic care arată evoluția populației celor trei țări.
Syrian example illustrates the Russian mode of war and its consequences. Syrian war was *way* worse than the Iraq or Afghanistan. Look at the population graphs for all three countries and you may notice a very particular trend for Syria. Russia enters the game pic.twitter.com/iJJBkxo0Ba
— Kamil Galeev (@kamilkazani) August 18, 2022
Cercetătorul subliniază că dacă Ucraina n-ar fi avut o apărare antiaeriană, Rusia ar fi putut să recurgă la aceeași utilizare nediscriminatorie a forțelor sale aeriene ca în Siria sau Cecenia.
„Dar nu poate. Un sistem de apărare antiaeriană temeinic a făcut folosirea forțelor ariene foarte riscantă și dificilă, Rusia și-ar pierde aviația”, explică acesta.
El dă drept exemplu atacarea satului Pisky din regiunea Donețk cu lansatoare de rachete termobarice, în loc de bombardiere. „De ce? Fiindcă Ucraina are apărare antiaeriană”.
Russian war in Ukraine is unprecedentedly soft and gentle. Consider this. They are raising a Peski town with thermobaric artillery rather than with a bomber. Why? Ukraine has air defence. That’s why Russia is so gentle and slow. It can’t bomb everything to the dust as in Syria pic.twitter.com/RedBOC9rxO
— Kamil Galeev (@kamilkazani) August 18, 2022
Armata rusă este „răul întruchipat”
Galeev spune că, după standardele rusești, războiul din Ucraina nu este crud ci „foarte blând”, tocmai fiindcă Ucraina se poate apăra, un lucru pe care victimele anterioare ale agresiunii rusești nu au avut posibilitatea să o facă.
„Modul în care Rusia poartă războaie este răul întruchipat”, spune Kamil Galeev, afirmând de asemenea că opinia publică din Rusia preferă să nu observe acest lucru până când rușii nu sunt afectați personal de lupte.
„Rusia este o mașinărie militară mare și puternică fără niciun fel de îngrijorări etice sau umanitare. În Siria ea a depopulat la modul propriu o țară mare. Opinia publică din Rusia ignoră sau susține acest lucru”, spune cercetătorul născut în Rusia.
Urmărește ultimele evoluții din a 176-a zi a războiului din Ucraina LIVETEXT pe HOTNEWS.RO.