REPORTAJ Firma care dă afară sute de oameni: „Discuțiile despre salarii în România sunt perpetue”. Primarul din Bistrița laudă Leoni: ”I-a profesionalizat, pleacă cu o șansă mare”. Ce ajutoare a oferit statul fabricii?

Sute de oameni dintre cei mai puțin plătiți angajați, cei de la liniile de producție, vor fi concediați de cel mai mare angajator din judeţul Bistriţa-Năsăud, producătorul de cabluri Leoni. Scăderea drastică a comenzilor pentru vehicule electrice este motivul precizat de către companie. Echipa HotNews.ro a mers în oraşul transilvan pentru a discuta cu toate părțile și a vedea ce se întâmplă cu oamenii și cu alte afaceri din județ, atunci când cea mai mare companie din regiune are dificultăţi economice.

• „Ei sunt oameni care n-au lucrat niciodată şi pe care acest angajator i-a învăţat, pur şi simplu, ce înseamnă responsabilitatea de a lucra. Ei au muncit în agricultura de tip patriarhal, n-au avut şansa de a lucra în instituţii moderne. Leoni i-a profesionalizat”, spune despre cei concediați Ioan Turc, primarul de Bistrița, intervievat de HotNews.ro.
• Întrebat de jurnaliști ce facilități a primit investitorul din Germania, primarul Turc a spus că statul ”s-a purtat foarte prietenos cu acest angajator”, dar n-a detaliat. Informații publicate de presă vorbesc despre un teren cedat gratuit, 5 milioane de euro și alte facilități de la stat către Leoni pentru crearea de locuri de muncă.
• Acum câteva zile, Leoni a anunțat și în Bulgaria că-și încheie activitatea în Plevna, închizându-și fabrica, singura pe care firma o deschisese în Bulgaria.  

”La mine în secţie ne-au adunat în şedinţă şi ne-au spus că or să deie 400 de oameni afară. Pe cei cu absenţe nemotivate multe, care au avut concedii medicale, care au întârziat, pe cei mai tineri, care nu ştiu să lucre. Nou-veniții sunt primii vizaţi. Eu, dacă lucru de 10 ani, sper că n-o să mă deie”, spune o tânără de 35 de ani, la ieşirea din tura I.

„Ştim că nu este de lucru, dar asta e tot ce ştim. Astăzi, ca să vă spun sincer, n-am lucrat nimic”, adaugă ea. 

„Contextul economic”

E joi, 25 iulie, au trecut trei zile de când compania Leoni a anunţat public că va renunţa la 10% din salariaţi, iar cei mai mulţi dintre angajaţi încă aşteaptă să vadă dacă deciziile şefilor îi vor afecta şi pe ei. Potrivit cifrelor oficiale, compania ar urma să dea afară peste 400 de oameni. 

Majoritatea au aflat din presă că ar putea rămâne fără loc de muncă, alţii au încercat să înţeleagă anunţul de la avizier, care le spune despre „contextul economic”, „stabilizarea operaţiunilor”, „echitate”, „transparenţă” şi „criterii obiective”. 

„Up in the air” de Bistriţa

Atunci când marile corporaţii IT din capitalele europene decid disponibilizări în masă, angajații cu experienţă se mută dintr-o clădire de birouri în alta şi rămân să urmărească fluctuaţiile de la bursă ale fostului angajator. 

În micile oraşe care îşi organizează economia în funcţie de nevoile fabricilor străine care vin să producă în România, atrase de forţa de muncă ieftină, concedierile n-au nimic în comun cu dialogurile de Hollywood din filme precum „Up, in the air”. Nu se vorbeşte despre ataşamentul faţă de companie, despre „familia corporate”, despre leadership sau management. Atunci când oamenii sunt daţi afară din fabricile cu linii de producţie, ziua de mâine devine cea mai importantă preocupare.

În ultimii 22 de ani, de când a venit în Bistriţa, compania Leoni a ajuns principalul angajator de forţă de muncă din judeţ. Leoni este un furnizor global de cabluri, fire și fibră optică, cu sediul la Nuremberg, Bavaria.  

Anul trecut, fabrica Leoni din Bistriţa aveau 4.400 de angajaţi, iar compania plătea 12.000 de salarii la nivel naţional.

De-a lungul anilor, în oraşul transilvan, numărul de angajați a fluctuat constant, cu un maxim de 8.000 de angajați în 2016. De data aceasta însă, vestea demiterii îi vizează pe cei mai vulnerabili dintre ei, în special muncitorii necalificaţi care lucrează pe liniile de producţie.

„Șansele celor care vor fi demiși nu sunt foarte roz. Majoritatea lor sunt muncitori necalificați. La angajare, pe cei de la Leoni i-a interesat doar să știe să scrie, să citească și să vorbească. Este probabil destul de greu pentru un salariat care nu are efectiv o meserie să își găsească acum un loc de muncă”, explică Marinel Strugar, preşedintele Sindicatului Independent Leoni Bistriţa.

Afectați și cei care transportă oamenii și livrează catering

Valul de demiteri nu-i afectează însă doar pe cei demişi, ci şi pe antreprenorii care şi-au construit afaceri dependente de marea companie germană. De pildă, transportatori. Pentru că mulţi dintre angajaţi fac naveta din comunele şi satele din Năsăud pentru a ajunge la muncă, firmele de transport au organizat rute până la fabrică pentru aceştia. „Orice mișcare la Leoni ne afectează și pe noi. Transportăm pentru ei de la zeci de kilometri. Avem şoferi pe care i-am ţinut doar pentru Leoni”, explică Daniel, patronul unei firme de transport. 

Și domeniul alimentației este atins. Firmele de catering, care le aduc prânzul lucrătorilor Leoni şi care au făcut „meniul zilei” în funcţie de preferinţele acestora, sunt îngrijorate de scăderea comenzilor. „Sunt zile în care aducem mâncare doar la Leoni. Aici, în Bistriţa, nu prea se comandă mâncare”, spune un livrator. 

Când a apărut presa, Leoni și-a îmbarcat angajații în autobuze în interiorul fabricii

Reporterii HotNews.ro au încercat să afle care sunt planurile patronatului pentru cei 400 de salariaţi pe care îi aşteaptă demiterea. „Toţi responsabilii sunt plecaţi din oraş”, ne-a explicat Andrei Rusu, responsabil cu comunicarea în Leoni. 

Joi, însă, la trei zile după anunţul privind valul de concedieri, mai mulţi lideri ai companiei îşi ţineau şedinţele în sala de conferinţe a unui hotel din centrul oraşului, departe de ochii presei şi ai angajaţilor.

În lipsa unor explicaţii din partea patronatului, reporterii au mers la una dintre cele două fabrici Leoni din oraş, pentru a afla de la salariaţii care ies şi intră în tură ce ştiu despre concedieri şi cum îi afectează această veste. 

De regulă, aceştia sunt aşteptaţi în parcarea din faţa fabricii pentru a fi preluaţi de autobuzele care îi transportă în satele din judeţ. Prezenţa reporterilor a schimbat însă această practică, iar angajaţii au fost anunţaţi că joi, în mod excepţional, vor urca în autobuze din curtea interioară a fabricii, acolo unde persoanele străine nu au acces. 

Andrei Rusu i-a asigurat pe reporteri că angajații au fost bine informați cu privire la disponibilizări, pentru a lua „cele mai bune decizii în ceea ce îi privește”. În parcarea din faţa companiei, nimeni nu ştie nici ce decizie să ia, nici ce decizie se va lua pentru ei.  

„Nu ştim cine trage lozul scurt”

Am reuşit să vorbim cu salariaţii care nu au nevoie de transport de la serviciu până acasă. „Nu vine nimeni la tine să-ţi explice nimic. Dac-aţi vedea ce-i prin fabrică… Păi, tu contezi? Părerea ta contează? Ciu-ciu, nu contează nimic! E numai politică”, spune o femeie de 44 ani, care lucrează de 9 ani la Leoni. Vine la serviciu cu maşina personală și așa am putut-o aborda. 

„Cam 10% se dau afară. Cred că e necesar dacă au scăzut toate comenzile. Nu știm cine trage lozul scurt. Eu nu știu de criterii, să vă zică ei mai multe”, spune un alt bărbat. 

„Nu ştim nimic. Se decide la nivel înalt, nouă, pălmaşii, ne spun când decizia e luată”, se plânge un alt salariat. 

„De pe internet e tot ce ştim. Poate aflaţi dumneavoastră, că nouă nu ne spune nimeni nimic”, e ironia unei alte angajate. 

Oamenii nu vor să-şi spună numele sau să fie fotografiaţi, iar cei mai mulţi grăbesc pasul de teamă că vor fi văzuţi discutând despre problemele interne din companie. Pe alţii, însă, faptul că nişte jurnalişti vor să-i asculte îi încurajează să se plângă de mediul de lucru. „Salariile sunt de mizerie, muncă multă, cer mult de la oameni. Muncim, ce să facem, că avem nevoie şi de banii ăia”, spune un bărbat, în drum spre maşina personală.

„Salarii mici, lucrul e mult şi e greu, şefii sunt puşi exact ca şi guvernanţii, de la opincă. Asta e situaţia. Şi acuma ne mai dă şi afară”, se plânge un alt angajat care are 5 ani vechime la Leoni. „O firmă dificilă de a lucra cu ei. Să munceşti mult şi să te plătească cu nimic, asta e situaţia noastră aici”. 

Sindicalist: de patru luni s-au dat bani mai puțini la oameni

Declaraţiile oamenilor vin nu doar ca urmare a anunţului privind demiterea a sute de angajaţi, ci şi după multe luni de incertitudine, în care aceştia au fost afectaţi direct de problemele financiare ale companiei. 

Sindicalistul Marinel Strugar spune că Leoni Bistrița are probleme cu plata angajaților de mai mult timp. În ultimele patru luni, mai mulți oameni au fost plătiți cu trei sferturi din salariu sau au fost obligați să-și ia zile de concediu fără plată. „Pentru a se menține numărul de salariați au lucrat la 75% din capacitate, prin rotație, și-au consumat zilele de concediu, și-au luat concediu fără plată”, explică Strugar. 

„Discuțiile despre salarii în România sunt perpetue. La noi, angajații nu beneficiază doar de salariu, ci mai sunt și alte beneficii. Cum ar fi transportul gratuit, asigurări medicale, bonuri de masă. Mă rog, sunt mai multe, le puteţi afla de la Resurse Umane”, susține reprezentantul companiei, Andrei Rusu.

Primarul Ioan Turc: „Nu există om în Bistriţa care să vrea să muncească şi care să nu-şi găsească loc de muncă”

Primarul în funcţie al Bistriţei, Ioan Turc, nu se declară alarmat de faptul că sute de oameni care lucrau la Leoni vor rămâne, din luna septembrie, fără loc de muncă. 

„Bistriţa aspiră orice doritor de a munci. Nu există om în Bistriţa care să vrea să muncească şi care să nu-şi găsească loc de muncă”, spune Ioan Turc. „Există o foame de forţă de muncă în economia noastră. Lipsa forţei de muncă e cea mai mare problemă într-o ţară în care s-au produs mutaţii demografice majore”.

”Leoni i-a profesionalizat”

Edilul preferă să vorbească despre ceea ce el consideră că e importanţa socială a companiei Leoni și pe care o prezintă ca pe o şcoală de angajaţi. 

„Ei sunt oameni care n-au lucrat niciodată şi pe care acest angajator i-a învăţat, pur şi simplu, ce înseamnă responsabilitatea de a lucra. Ei au muncit în agricultura de tip patriarhal, n-au avut şansa de a lucra în instituţii moderne. Leoni i-a profesionalizat, i-a deprins cu rigorile de a munci într-o fabrică. Dacă înainte nu aveau nicio şansă pe piaţa muncii şi nu ştiau care sunt beneficiile unui angajat, ei bine, acum ştiu. Au trecut printr-un proces de maturizare, iar acum pleacă cu o şansă mare”, consideră Ioan Turc.

„Acum au un CV, iar acest CV e foarte important. Se reîntorc pe piaţa muncii cu mai multe avantaje”, spune primarul. 

„Fenomenul Leoni este unul cât se poate de favorabil pentru Bistriţa. E o şcoală bună, o instituţie care a făcut o reconversie la nivelul judeţului pe piaţa forţei de muncă”, e concluzia primarului.

„Ăsta-i capitalismul! Vreţi să ne întoarcem la dominaţia clasei muncitoare?”

Președintele Camerei de Comerț și Industrie Bistrița-Năsăud, Vasile Bar, susţine că decizia Leoni de a da afară sute de angajaţi nu ar trebui să fie un eveniment de interes public, pentru că oamenii ar avea multe oportunităţi de angajare în judeţ. „O să-i înghită imediat economia locală”, crede Bar.

Din poziţia de şef al forului care reprezintă oamenii de afaceri din judeţ, Vasile Bar are o viziune fermă cu privire la drepturile şi responsabilităţile angajaţilor în economia de piaţă din județul Bistriţa-Năsăud: „Oamenii trebuie să se înveţe că există şi această chestiune a disponibilizărilor. Sau vreţi să ne întoarcem la perioada de dinainte de ’89, a dominaţiei clasei muncitoare? Oamenii trebuie să simtă că la poartă mai sunt şi alţii care aşteaptă să se angajeze. Ăsta-i capitalismul!”

El susţine că firma germană a acumulat oricum prea multă forţă de muncă, iar asta a generat o criză în economia locală, astfel că demiterea a câteva sute de oameni poate fi, de fapt, o veste bună, pentru că firmele concurente ar avea mai multă forţă de muncă disponibilă: „Când aveau mulţi angajaţi, era un dezastru în judeţ! Firmele mici nu mai găseau niciun angajat. Ei bine, acum, că vor coborî numărul de angajaţi, e un lucru pozitiv”. 

Concluzia şefului Camerei de Comerţ din Bistriţa: „muncitorii necalificaţi se angajează cel mai uşor”. Cu o singură condiţie: să nu fie „oameni leneşi şi puturoşi care stau în faţa casei pe ajutoare sociale şi pe pomeni electorale”.

Directoarea Râpan, Ocuparea Forței de Muncă: „Şomajul va creşte, iar impactul e considerabil”

Otilia Râpan, șefa instituţiei care trebuie să gestioneze numărul şomerilor din judeţ nu împărtăşeşte părerea lui Vasile Bar. „Fireşte că rata şomajului va creşte, iar impactul acestei decizii e unul considerabil”, spune Otilia Râpan, directoarea Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Bistriţa-Năsăud. 

La 30 iunie, rata şomajului în judeţ era de 3,74%, cu 4.331 de şomeri, dintre care 1.848 primeau şi indemnizaţia de şomaj, spune aceasta. Potrivit ultimului comunicat al Agenţiei din luna iunie, în judeţ erau disponibile însă doar 116 locuri de muncă. 

„Din ce ştim în acest moment, ei au 3.587 de angajaţi în prezent şi vor concedia 420. Sigur, numărul concedierilor e probabil să scadă după consultările patronatului cu sindicatul. Noi însă suntem pregătiţi să gestionăm această perioadă”, explică directoarea AJOFM. 

Cum a devenit Leoni cel mai mare angajator din Bistriţa

Leoni a ajuns în Bistriţa în anul 2002. Vasile Bar spune că, iniţial, compania îşi stabilise sediul şi plănuia să înceapă producţia în Baia Mare, oraş mai aproape de graniţă, însă poluarea de pe Tisa i-ar fi îndepărtat şi i-ar fi adus la Bistriţa. 

Autorităţile locale au sprijinit afacerea nemţilor încă de la înfiinţare, iar Primăria le-a oferit gratuit o bună parte din terenul pe care a fost construită prima fabrică a companiei. La asta s-au adăugat facilităţi fiscale, precum reduceri ale impozitului pe venit sau ale impozitului pe clădiri nerezidenţiale.

În timpul mandatului lui Victor Ponta (2015), Leoni Bistrița a primit un ajutor de stat de aproape 5 milioane de euro, pentru crearea a 613 locuri noi de muncă, conform Startup cafe. 

„Am vrut să profit de vizita la Bistrița pentru a vedea încă un proiect de succes al unui investitor privat extrem de important pentru municipiul Bistrița. Acum are peste 4.500 de locuri de muncă și va avea peste 6.000 de locuri de muncă”, a declarat în 2014 Victor Ponta, în urma unei vizite la cea de-a doua fabrică Leoni din Bistrița.

„Raportat la amplitudinea afacerii, sumele au fost mari. A existat o perioadă în care administraţia, pe diferitele ei paliere, s-a purtat foarte prietenos cu acest angajator”, explică primarul Ioan Turc, dar nu detaliază.

„Șoc în Bulgaria: Leoni își închide fabrica”

Luni, 22 iulie, publicația Novinite din Bulgaria a consemnat că firma Leoni a anunțat, într-o conferință de presă, că își închide fabrica din Plevna, ”una dintre cele mai mari capacități industriale existente în nordul Bulgariei”. 

Închiderea va avea loc la finalul anului, iar concedierile celor 1.300 de oameni vor începe în septembrie și se vor face în etape, a anunțat compania. 

”E o închidere șoc”, a scris Novinite, ”care înseamnă plecarea Leoni din Bulgaria”. Cel mai mare număr de angajați Leoni în Plevna a fost de 2.000 de oameni. Se vor acorda compensații muncitorilor dați afară. 

Siteul din Bulgaria consemnează că inflația din țară și incapacitatea de a angaja forță de muncă la nivelul dorit au fost factori ai deciziei companiei germane și informează că Leoni a anunțat, recent, că va deschide o nouă fabrică în Niș, Serbia.