O creștere la 3% a cheltuielilor pentru apărare a statelor europene poate duce la degrevarea SUA de paznic al Europei
În următoarele decenii se vă da o luptă pentru supremația politică și economică a planetei, o luptă intre susținătorii capitalismului liber și a democrației versus statele iliberale și China comunistă.
Până astăzi, această luptă a fost dominată de Statele Unite ale Americii (SUA), câștigătorii detașați ai Războiului Rece și puterea incă dominantă a lumii. În ultimii 35 de ani, SUA a condus lumea conform valorilor în care crede fără a avea nevoie de sprijin de la vreun partener. Europa a jucat în general un rol secund, susținând politicile SUA sau încercând prin metode de “soft power” de tip agenții de dezvoltare, fundații, etc. să susțină răspândirea valorilor statului de drept, a democrației și a pieței libere în lume.
Dacă ne uităm însă la efectele globalizării din ultimii 35 de ani și la evoluția statelor din punct de vedere economic, vom vedea că binomul SUA-Europa și-a pierdut mult din influența globală. În 1990 Produsul Intern Brut (PIB) al SUA, EU 27, Marea Britanie și Norvegia era 60,30% din PIB Global și generau aproximativ 50% din comerțul global, iar astăzi reprezintă 46,98% din PIB Global respectiv aproximativ 40% din comerțul global:
Schimbarea raporturilor a venit mai ales din regiunea Asiei de Sud-Est, În frunte cu China și India, regiune care în 1990 reprezenta 22% din PIB Global și 28% din comerțul global și astăzi reprezintă 33,44% din PIB-ul și aproximativ 44% comerțul global.
Pentru a avea în continuare câteva decenii în care SUA și Europa să poată domina economic, politic și cultural planeta este nevoie că Europa să își asume un rol mai important în proiecția de putere globală și să susțină SUA în demersul său din Asia.
Uniunea Europeană și statele europene membre NATO trebuie să poată asigura din punct de vedere militar această parte a globului respectiv estul Europei și bazinul Marii Negre, nordul Africii și Orientul Mijlociu. Discutăm aici despre țări cu regimuri semi-democratice care, deși s-a tot încercat a fi modernizate prin metode de tip soft power, nu ascultă decât de cei care îi conving că sunt suficient de puternici din punct de vedere militar. Avem ca exemplu evident relația dintre Rusia și UE. Deși interdependențele economice erau uriașe, mai ales pe partea Rusiei, au preferat conflictul și au distrus aproape toate relațiile economice cu Europa și SUA pentru a genera conflictul din Ucraina.
Bugete de apărare ale UE 27, Marii Britanii și Norvegiei sunt estimate pentru anul 2023 la 384 miliarde de dolari, reprezentând numai 44% din ce alocă SUA pentru apărare, conform Figurii nr. 2:
O creștere la 3% a bugetelor statelor europene pentru apărare ar duce totalul la 616 miliarde euro raportat la PIB-ul UE 27, Marea Britanie și Norvegia în 2023, ceea ce ar însemnă 70% din ceea ce a cheltuit SUA pe apărare în 2023. Această creștere a cheltuielilor va oferi suficiente resurse pentru a reconstrui și moderniza armatele europene, pentru a dezvolta arme cu care să proiectăm putere militară și să securizăm regiunile din jurul Europei.
Doar degrevând SUA de rolul de paznic al Europei și al bazinelor Mediteraneean și al Mării Negre și lucrând în totală coordonare, acestea vor putea să își concentreze resursele pe regiunea Asiei de Sud-Est, unde împreună cu Japonia, Coreea de Sud, Australia și Filipine vor putea să contrabalanseze influența crescândă a Chinei.
Într-un context în care puterea economică și demografică a statelor din Asia de Sud-Est riscă să o depășească pe cea a SUA și a Europei în următoarea decadă, singura șansă ca să păstrăm actuală ordine globală bazată pe spațiul de drept și libertate economică este coordonarea totală dintre Europa și SUA și creșterea masivă a cheltuielilor cu apărarea a țărilor Europene în direcția lui 3% din PIB.
N.Red:Tănase Stamule este conferențiar universitar doctor în cadrul Facultății de Administrarea Afacerilor (cu predare în limbi străine) din cadrul Academiei de Studii Economice. Predă cursurile de Managementul Afacerilor și Management Intercultural, în limba germană. Este decan al Facultății de Administrarea Afacerilor din cadrul ASE
Economistul Sorin Anagnoste este prodecan al Facultăţii Administrarea Afacerilor cu predare în limbi străine.