Cum stă România între celelalte țări europene cu termenul de renunțare la cărbune

Într-un moment în care revoluția verde primește tot mai multe critici pentru ritmul forțat, țările europene rămân la ideea de eliminarea totală a cărbunelui ca sursă de producere a energiei (cea mai poluantă). 

• Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului european PULSE de către Florentina Cernat (HotNews.ro), Vladislava Peeva (Mediapool – Bulgaria), Gábor Kovács (HVG – Ungaria), Ireneusz Sudak (Gazeta Wyborcza – Polonia), Matěj Moravanský (Denik Referendum – Cehia)

România – Termenul oficial de renunțare la cărbune: 2032. Autoritățile vor să-l prelungească

În România, cărbunele asigură în jur de 10% din producția națională de electricitate. În timpul perioadelor de vârf de consum, cum sunt cele din zilele caniculare de vară sau din perioadele geroase de iarnă, există capacități de rezervă care sunt pornite la nevoie, în funcție de cerere.

Cărbunele este pe locul patru în clasamentul surselor de producere a energiei din România, după:

• hidro (35%)
• nuclear (25%) 
• vânt (15%).

Guvernul României și-a planificat să renunțe treptat la cărbune în mixul energetic național până în 2032.

Totodată, autoritățile au anunțat că acest termen ar putea fi extins, întrucât există întârzieri în planurile de realizare a noi centrale pe gaze care să le înlocuiască pe cele pe cărbune.

Este cazul proiectelor de la Complexul Energetic Oltenia, care ar fi trebuit să fie gata în anul 2026. Pe lângă centralele noi pe gaz, acolo se vor realiza și noi parcuri fotovoltaice. Comisia Europeană a aprobat planul de restructurare a CE Oltenia acum doi ani, dar Guvernul a cerut Comisiei extinderea termenului de implementare.

Complexul Energetic Oltenia are circa 7.000 de angajați, care se adaugă la cei aproximativ 2.000 de mineri din Valea Jiului.

Ungaria – Termen-limită de renunțare la cărbune: 2029

În Ungaria, există o singură centrală electrică pe cărbune, centrala Mátra, care este deținută și administrată de grupul energetic de stat MVM. Centrala folosește lignit din propriile mine. 

Centrala are cinci unități cu o capacitate nominală de generare de 950 megawați (aproape jumătate din capacitatea instalată a centralei nucleare de la Paks), dar în practică sunt în funcțiune doar unitățile III, IV și V, cu o capacitate nominală de 750 megawați. 

Parțial din cauza necesității de reparații constante și defecțiuni frecvente ale echipamentelor, centrala funcționează de obicei la aproximativ 300-400 de megawați, deci este responsabilă doar pentru aproximativ 8% din producția totală de energie electrică a țării. Dar au fost și multe perioade când centrala nu a funcționat deloc.

MVM a stabilit în anul 2020 un plan de a renunța treptat la cărbune până în 2025, concomitent cu realizarea unor unități pe gaz și biomasă pe același amplasament. Cu toate acestea, în 2023 guvernul a decis să mențină în funcțiune unitățile pe cărbune până în 2029. Centrala a primit autorizațiile necesare un an mai târziu. O unitate de turbină cu gaz cu ciclu combinat (CCGT) de 500 de megawați urmează să fie construită acolo.

Bulgaria – Termen oficial de renunțare la cărbune: 2035. Experții spun că ultimele centrale se vor închide în 2026

Dintre țările din regiune, Bulgaria și-a stabilit cel mai ambițios plan de renunțare la cărbune, cu termen final 2026.

Bulgaria are capacități de producere a energiei de 4.119 MW care funcționează cu lignit, iar centralele care utilizează cărbune negru drept combustibil sunt de 356 MW.

Statul deține o singură centrală termică pe cărbune – „Maritsa Iztok 2” cu o capacitate de 1.600 MW, care este și cea mai mare din țară. Celelalte centrale electrice pe cărbune sunt proprietate privată.

În 2023, producția de energie electrică în centralele pe cărbune a scăzut cu 40,5%. Motivul principal este afluxul de energie din surse regenerabile. Creșterea energiei solare anul trecut a fost de 141%, iar boomul din acest sector a dus la scăderea prețurilor acțiunilor companiilor care utilizează cărbune și a făcut ca prețul energiei pe bază de cărbune să fie prea mare pentru piața liberă.

În Bulgaria, prețurile pentru consumatorii casnici sunt încă reglementate de către stat.

În 2024, scăderea energiei electrice generate de cărbune în consumul total a fost și mai mare. În februarie 2024, capacități de 908 MW au încetat să mai funcționeze la centrala  KonturGlobal Maritsa Iztok 3 TPP, deținută de compania americană KKR. Aceasta deoarece contractul prin care statul bulgar prelua energia produsă aici a expirat.

Din 2026 se liberalizează piața de energie

În 2026, expiră și contractul pe termen lung al statului de cumpărare a energiei electrice de la cealaltă centrală privată mare pe cărbune – AES Galabovo TPP, deținută de compania americană AES, cu puterea de 690 MW. Așadar, cel mai probabil nici aceste centrale electrice pe cărbune nu vor mai funcționa.

Tot la 1 ianuarie 2026, se va liberaliza și piața pentru furnizarea energiei către consumatorii casnici, rămânând reglementate doar tarifele de rețea (distribuție și transport al energiei).

Aceasta înseamnă că, din 2026, centralele pe cărbune se vor închide în mod natural. Pentru că nu va mai avea cine să le preia energia la preț mic, iar în piață nu vor putea comercializa energia lor scumpă. 

Deși Bulgaria a menționat în programul său de Reconstrucție și Dezvoltare că va menține centralele pe cărbune până în 2035, acest lucru nu e plauzibil.

În același timp, Bulgaria așteaptă cofinanțare de la „Fondul de tranziție justă” în regiunile carbonifere Stara Zagora, Kyustendi și Pernik.

În industria cărbunelui bulgară sunt angajați direct 16.000 de oameni și alți 46.000 de angajați indirect. Aceasta este o pondere relativ mare din forța de muncă activă din țară, care este de aproximativ 3 milioane de oameni. 

Problema viitorului industriei cărbunelui bulgară este foarte sensibilă și este folosită activ de propaganda pro-rusă în rețelele de socializare. 

Bulgaria are zăcăminte mari de cărbune proprii, iar închiderea centralelor pe cărbune este prezentată de partidele populiste și pro-ruse ca o lovitură adusă independenței industriei energetice bulgare.

Polonia – Termen oficial de renunțare la cărbune: 2049. Experții spun că ultimele centrale se vor închide în 2040-2045

Pentru Polonia, cărbunele este sursa de bază de energie și asigură 68% din electricitate și căldură anual. Cu toate acestea, ponderea cărbunelui scade semnificativ (în urmă cu 10 ani era de aproximativ 85 la sută). 

Problema este că mineritul este neprofitabil – guvernul subvenționează minele de stat în valoare de câteva miliarde de zloti anual (4 miliarde de zloți echivalează cu un miliard de euro). Minerii se opun schimbărilor și amenință în mod regulat că organizează proteste antiguvernamentale. În Polonia sunt 80.000 de mineri.

În perspectiva 2040-2050, cărbunele va fi înlocuit cu: fotovoltaice, parcuri eoliene offshore, construcție de centrale nucleare. Turbinele eoliene offshore vor furniza mai multă energie decât energia nucleară.

Teoretic, ultima mină nu ar trebui să fie închisă până în 2049, dar experții nu cred într-o dată atât de îndepărtată. Există planuri de a construi cel puțin o centrală nucleară în cooperare cu americanii. Alte proiecte sunt discutabile: francezii și coreenii caută să construiască și ei o centrală electrică, existând planuri și pentru reactoare nucleare SMR mici.

Data eliminării treptate a cărbunelui (închiderea ultimei mine) a fost convenită în acordul cu sindicatele minerilor în 2022 – acesta este anul 2049. Noul guvern menține această dată. Oricum, indiferent de această dată, companiile energetice vor închide treptat cele mai vechi centrale electrice pe cărbune – cele mai multe opriri vor avea loc în anii 2030-2035.

Cererea de cărbune în Polonia este în scădere și, potrivit experților, data 2049 este prea îndepărtată, iar un termen mai realist este că ultimele centrale electrice pe cărbune vor fi închise în 2040-2045.

Cehia – Termen-limită de renunțare la cărbune: 2033

Cărbunele joacă un rol semnificativ în mixul energetic al Republicii Cehe. 

Anul trecut, 38% din energia electrică a fost produsă prin arderea cărbunelui (36% din cărbune brun și 2% din cărbune negru). Cea mai mare sursă de energie electrică este energia nucleară de la centralele Dukovany și Temelín, reprezentând 40% din producția de energie electrică a țării. 

Companiile energetice de top din Republica Cehă, inclusiv ČEZ, parțial de stat, corporația Sev.en deținută de oligarhul Pavel Tykač și holdingul EPH al oligarhului Daniel Křetínský, se bazează în mare măsură pe cărbune ca parte a modelului lor de afaceri. Aceste companii dețin cea mai mare pondere pe piața cărbunelui, a centralelor termice și a minelor de cărbune din țară. 

Guvernul ceh intenționează să înlocuiască cărbunele cu energie nucleară ca parte a strategiei sale energetice. Însă timpul de construcție a centralelor nucleare este prea lung pentru a respecta termenul asumat pentru 2033 privind eliminarea totală a cărbunelui. 

Guvernul și companiile energetice au, de asemenea, probleme în construirea surselor de energie regenerabilă, în principal energie eoliană, care rămâne în urmă așteptărilor și potențialului. 

Energia eoliană a stagnat la 1% din producția de energie electrică a Republicii Cehe din 2019, în ciuda potențialului țării de a atinge aproximativ 28% din consumul de energie electrică din surse eoliene. 

Sursele fotovoltaice au crescut și acum reprezintă 4% din generarea de electricitate în 2023. Energiile regenerabile reprezintă 14% din generarea de electricitate, în principal din surse hidro, biomasă și biogaz. 

Comisia Europeană a criticat Republica Cehă pentru că are planuri neambițioase pentru dezvoltarea energiei regenerabile, după ce a revizuit proiectul planului național de climă și energie. 

În consecință, viitorul mixului energetic al Republicii Cehe este incert. Progresul limitat în dezvoltarea surselor regenerabile, un obiectiv-cheie pentru reducerea dependenței de cărbune, ridică îngrijorări cu privire la viitorul energetic al țării.

Stabilirea unui termen-limită pentru eliminarea treptată a cărbunelui a fost una dintre principalele cereri ale mișcării cehe pentru climă față de fostul guvern. 

După presiunile din partea ONG-urilor de mediu (Fridays for Future, Greenpeace sau Hnuti DUHA), fostul guvern a fondat „comisia cărbunelui”, care a recomandat 2033 ca termen limită pentru eliminarea treptată a cărbunelui (phase-out).

Susținătorii cărbunelui: Rețeaua electrică din Cehia s-ar prăbuși fără cărbune 

Așadar, viitorul mixului energetic din Republica Cehă este incert. Actualul guvern se confruntă cu presiuni din partea mișcării climatice din cauza unei lipse de ambiție percepută în abordarea preocupărilor de mediu. 

Pe de altă parte, personalități influente din industria cărbunelui, precum Pavel Tykač și Daniel Křetínský, conduc campanii media împotriva obiectivelor climatice și susțin continuarea arderii cărbunelui și implementarea mecanismelor de capacitate. 

Aceste mecanisme presupun plăți din bani publici pentru a menține centralele pe cărbune pregătite pentru a genera energie electrică, chiar și atunci când nu sunt în funcțiune permanentă. Cu toate acestea, Comisia Europeană nu a aprobat aceste mecanisme pentru Republica Cehă, iar obținerea unui nou acord din partea Comisiei ar putea fi un proces politic dificil.

Tykač, de exemplu, a avertizat în mod repetat că rețeaua electrică din Cehia s-ar prăbuși fără cărbune. 

În iulie 2024, instituțiile media aflate sub controlul lui Daniel Křetínský au desfășurat o campanie înaintea unei sesiuni guvernamentale în care miniștrii urmau să accepte noi strategii energetice de stat și alte documente strategice legate de transformarea climatică și energetică. 

În ultimele luni, nu au existat demonstrații ale mișcării climatice, chiar dacă guvernul ceh negociază și pregătește în prezent politici-cheie în materie de climă și energie. Cu toate acestea, presa controlată de oligarhi a dominat dezbaterea publică și a promovat narațiuni despre necesitatea cărbunelui și amenințarea întreruperilor de curent fără exploatarea și arderea cărbunelui.

Proiectul PULSE este o inițiativă europeană de promovare a parteneriatelor jurnalistice transfrontaliere, co-finanțată de Comisia Europeană (DG CONNECT) în cadrul Acțiunilor Multimedia prin acordul de grant LC-02772862. HotNews.ro colaborează în cadrul proiectului cu alte publicații prestigioase din Europa: Delfi (Lituania), Deník Referendum (Cehia), cel mai mare ziar austriac Der Standard (Austria), unele dintre cele mai mari publicații din Grecia – EFSYN, El Confidencial – Spania, cel mai mare ziar polonez Gazeta Wyborcza, cel mai vechi site analitic și informațional bulgar Mediapool, una dintre cele mai mari publicații independente maghiare HVG și ziar italian cu profil economic Il Sole 24 Ore, una dintre cele mai vechi și puternice publicații din Peninsulă.

Trei organizații media transnaționale de renume – OBCT (Italia), N-ost (Germania) și Voxeurop (Franța) vor coordona activitățile proiectului.