Bătălia miliardarilor pentru spațiul cosmic – Care sunt planurile lui Musk, Bezos și Branson și unde se situează fiecare în prezent

Interesul pentru spațiul cosmic a fost la cote ridicate luna aceasta datorită lui Jeff Bezos și Richard Branson, cei doi miliardari care au efectuat zboruri suborbitale. Noua cursă spațială nu mai are în prim-plan state care se dușmănesc, ci oameni foarte bogați care au orgolii, dar și planuri mari, iar cel mai avansat din punct de vedere tehnic este Elon Musk care prin SpaceX trimite astronauți către Stația Spațială Internațională. În articol puteți citi pe larg despre rivalitatea dintre cei trei antreprenori, despre cum stă fiecare acum și despre planurile îndepărtate.

O perioadă de aur a explorărilor

Se poate spune că suntem într-o perioadă de aur a explorărilor spațiale, iar de acestă dată nu este pe prim plan rivalitatea dintre marile puteri (deși ea nu a dispărut) ci o generație de antreprenori vizionari care au investit miliarde de dolari în companiile lor spațiale.

Au făcut-o din dorința de a obține profituri, o dorință legitimă când este vorba de un business, dar și pentru a-și împlini vise din copilărie legate de călătoria ”către stele” vise pe care le pot transforma în realitate fiindcă au bani. Cei trei, deși concurează în anumite privințe, au intenții diferite și moduri diferite de a le pune în practică.

Publicul este tot mai interesat de spațiu, citește despre planurile noilor ”baroni ai spațiului” și urmărește lansările. Miliardarii sunt criticați de unii pentru că nu dau acei bani pentru cauza oamenilor săraci, însă acești noi antreprenori ai cosmosului spun că toată lumea va beneficia de tehnologiile care vor fi dezvoltate în încercarea de a duce oameni dincolo de marginea spațiului, apoi pe orbită, apoi pe Lună și apoi pe Marte.

Și datorită acestor antreprenori a fost relansat programul spațial american, iar NASA, criticată pentru că nu a mai avut misiuni spectaculoase cu echipaj uman timp de patru decenii, are acum planuri clare de a trimite oameni pe Lună după 2024 și pe Marte, după 2033. Relansarea a venit și datorită unor companii precum SpaceX și BlueOrigin care au dovedit că ieșirile în spațiu nu trebuie să ”deraieze” bugetul unei națiuni dacă tehnologiile sunt dezvoltate ”cu cap” și la prețuri mult mai rezonabile de companii noi care nu vor să facă risipă și care sunt axate pe eficiență.

Când este vorba de explorarea spațiului cosmic, misiunile cu echipaj uman au în față obstacole mult mai grele decât sondele robotice fiindcă aceste sonde sunt mai ieftine și versatile, pot să exploreze medii periculoase și să ajungă oricât de departe este posibil, fără nevoia de a reveni pe Terra.

Averile celor trei

Jeff Bezos: 202 miliarde dolari

Elon Musk 156 miliarde dolari

Richard Branson: 6 miliarde dolari

Când au fost înființate companiile

Blue Origin: 2000

SpaceX: 2002

Virgin Galactic: 2004

De ce este atât de complicat să construiești vehicule spațiale în care oamenii să nu moară

Abia în acest an vorbim pe larg despre primii oameni trimiși de aceste companii în spațiul cosmic, fie că este vorba de orbita terestră (în cazul SpaceX), fie că vorbim de zboruri suborbitale (la Blue Origin și la Virgin Galactic).

Miliardarii concurează fiindcă este o chestiune de prestigiu, speră să obțină profituri în viitor și ei pot contribui (iar acest lucru deja se întâmplă datorită SpaceX) la scăderea costurilor călătoriilor spațiale și costurilor trimiterii încărcăturilor spre stațiile spațiale. Miza este pentru SpaceX și Blue Origin să obțină și contracte în vastul program Artemis al NASA (prin care astronauții vor reveni pe Lună după mai bine de 50 de ani).

A durat mult fiindcă este greu să construiești vehicule spațiale, chiar și când ai bani și îți permiți să aduci tehnicieni super-buni în companie. Și dacă testele fără echipaj uman mai sunt cum mai sunt și mai permit erori, incidentele grave cu echipaj uman pot afecta ani de zile programul de dezvoltare pentru companie și descurajează investitorii.

În toți acești ani aceste trei companii s-au confruntat cu nenumărate amânări, cu explozii la lansare, chiar și cu victime într-un, în cazul unui test al Virgin Galactic. Au fost uneori și probleme de finanțare, fiindcă bugetul estimat a fost de cele mai multe cazuri depășit.

”Este foarte greu să faci zboruri suborbitale la 80, 90 , 100 km. În total au fost făcute 25, inclusiv cele două zboruri de luna aceasta. Nu este la îndemâna oricui să facă așa ceva, spre exemplu a mai făcut Armata SUA în anii 60”, a explicat pentru HotNews.ro fizicianul Claudiu Tănăselia care este și editor la site-ul parsec.ro.

Blue Origin vs Virgin Galactic

Diferențele țin de cum ajung oamenii acolo și de cât de sus ajung (la Branson un avion purtător duce avionul spațial (space plane) până la 15.000 m, este apoi eliberat și avionul spațial ajunge la 88.000 m și revine pe pistă cu ajutorul piloților. La Bezos este vorba de o rachetă care autonom face totul: capsula se desprinde la 76 km altitudine și revine pe sol după ce urcă la peste 106 km. Racheta revine și ea pe o rampă, pentru a mai fi folosită.

Claudiu Tănăselia explică faptul că ambele proiecte sunt complexe din diverse puncte de vedere, dar foarte greu este să construiești sistemele care să garanteze siguranța echipajului (de exemplu la New Shepard vorbim de cantități de oxigen și hidrogen lichid care sunt extrem de inflamabile).

Branson nu are vise atât de mărețe precum Musk, care vrea ca oamenii să facă o colonie pe Marte, și nici ca Bezos care vrea ca în viitor milioane de oameni să locuiască în spațiu. Branson a cumpărat tehnologia din spatele SpaceShipOne în 2004, nu a dezvoltat-o deci de la zero. Însă Sir Richard Branson, deși nu țintește spre alte corpuri cerești, va ajunge să transporte anual 300-400 de oameni cu SpaceShipTwo, lucru deloc ușor de făcut cu o rachetă gen New Shepard.

Virgin Galactic își va baza aproape în totalitate business-ul pe turismul spațial, în timp ce la Blue Origin veniturile obținute din turismul spațial vor fi folosite pentru dezvoltarea rachetelor mari care să ajungă pe orbită sau spre Lună.

După ce Richard Branson a ajuns în spațiul cosmic pe 11 iulie, cei de la Blue Origin l-au ”înțepat” într-o postare pe Twitter în care arătau că New Shepard chiar ajunge în spațiu, în timp ce SpaceShipTwo este un ”avion de mare altitudine”.

SpaceX vs Blue Origin

Blue Origin concurează cu SpaceX, s-au duelat și la licitații NASA, dar SpaceX este tehnologic mult înaintea companiei lui Bezos fiindcă Elon Musk a avut un stil mai agresiv de a-și crește compania și de a risca mai mult. Bezos a fost mult mai cumpătat și a ales să facă totul în pași mai mici, dar constanți.

Aici merită subliniată diferența între zbor suborbital și zbor orbital

”Orbita este cu totul altă ligă. Putem să comparăm și vehiculele: New Shepard față de Falcon arată ca o jucărie. Pentru un zbor orbital ai nevoie de o viteză mai mare, de o forță mai mare, de motoare mai puternice. SpaceX nu a prea fost interesată de zboruri suborbitale și a gândit încă de la început rachetele Falcon să meargă pe orbită”, spune Tănăselia. Că SpaceX este în altă ligă o arată și faptul că în toamnă vor trimite capsula Dragon pe orbita terestră cu 4 turiști spațiali care vor orbita câteva zile Terra, o cu totul altă experiență.

SpaceX a trimis astronauți la Stația Spațială Internațională în 2020, iar în 2023 va trimite oameni în jurul Lunii, turiști care vor plăti multe zeci de milioane de dolari. SpaceX este evaluată la 74 miliarde dolari și are 10.000 de angajați. Scopul lui Musk este să trimită oameni pe Marte, iar pentru asta compania lucrează la o un sistem spațial uriaș numit Starship care conține o treaptă numită Super Heavy și o a doua treaptă numită Starship.

În trecut, Elon Musk s-a declarat enervat că lumea nu înțelegea diferența dintre rachetele SpaceX și cele ale Blue Origin: Musk a ținut să sublinieze că Blue Origin nu ajunge pe orbită, ci zboară suborbital, în timp ce SpaceX ajunge pe orbită, de câteva ori mai departe decât sistemul New Shepard.

Orbita și spațiul, două ligi diferite

Orbita și spațiul sunt categorii diferite, spunea Elon Musk, fiindcă pentru a ajunge în spațiu ai nevoie de o viteză de 3 ori peste cea a sunetului, iar pentru a ajunge pe orbita de transfer geostaționar este nevoie de o viteză de 30 de ori mai mare decât cea a sunetului. Pentru a ajunge pe orbită este necesară o cantitate uriașă de energie, pentru ca accelerația navei să contrabalanseze forța gravitațională și, practic, aceasta să planeze încontinuu în jurul Pământului.

Racheta Falcon 9 este mult mai complexă decât SpaceShipTwo sau New Shepard și nu este de mirare că un zbor de câteva zile pr orbită va costa cam 50 de milioane de dolari. Suma este uriașă, dar fiind vorba de câteva zile pe orbită, experiența este fantastică față de 4 minute de imponderabilitate într-un zbor suborbital.

În acestă cursă, Musk este mult în față prin ceea ce face: trimite de câteva ori pe an zboruri cu echipaj uman pe orbită, către ISS.

Racheta New Shepard a Blue Origin este una suborbitală și deci nu poate atinge viteza de 29.000 km/h necesară de a ajunge pe orbita circumterestră. New Shepard este însă specială pentru că a revenit de 16 ori cu succes din spațiu, aterizând la punct fix pentru a putea fi refolosită la viitoare zboruri. Din 2015 și până acum au existat 4 generații New Shepard, conceptul a fost același, dar tehnologic au fost din ce în ce mai sigure, atât de sigure încât Jeff Bezos a considerat că nu este prea riscant să participe la primul zbor cu echipaj uman și să-și ia și fratele în capsulă.

Bezos gândește în perspectivă: New Shepard pregătește în mod serios lansarea New Glenn.

Bezos și gândirea pe termen lung

Bezos merită lăudat pentru cum gândește lucrurile, explică fizicianul Claudiu Tănăselia ”El vede partea cu New Shepard ca fiind un punct de pornire spre alte proiecte mai ambițioase și tehnologiile dezvoltate pentru ea vor fi încorporate în alte proiecte. De exemplu, New Shepard va fi practic treapta a doua a rachetei New Glenn și el deja lucrează la New Glenn. În plus, la New Glenn vor fi folosiți algoritmii care acum fac New Shepard să revină pe Terra. Algoritmii vor fi folosiți și pe modulul lunar pentru care probabil vor primi finanțare și este bine că Bezos gândește totul în perspectivă”.

Blue Origin are planuri mari: a dezvoltat și modulul Lunar Blue Moon, vrea să lanseze racheta New Glenn în 2023 și una și mai mare, New Armstrong, probabil mai aproape de 2030.

Miliardarii sub asaltul criticilor

În ultimele săptămâni politicienii, diverse voci importante din societate, oameni obișnuiți dar și presa i-au criticat pe cei trei fiindcă investesc miliarde de dolari în expediții spațiale, când acești bani ar putea fi mult mai utili aici pe Pământ unde sunt atâtea de făcut. Bezos a răspuns spunând că cei care îl critică au ”în mare parte dreptate”, dar a adăugat că trebuie să le facem pe ambele: să rezolvăm problemele de pe Terra, dar să privim spre viitorul nostru, ”așa cum am făcut ca specie, și ca civilizație, încă de la începuturi”.

După revenirea pe Pământ Bezos a mulțumit angajaților Amazon și clienților, fiindcă din banii lor a fost posibilă călătoria. Pentru aceste remarci și-a luat o nouă serie de critici, mai ales că de ani de zile în multe țări angajații se plâng de condițiile grele de muncă din depozitele Amazon.

”Mi se pare o abordare greșită cea care spune că nu trebuie să investim în spațiul cosmic pentru că se moare de foame pe Pământ. De data asta nu NASA a făcut investițiile, ci privații, iar aceste miliarde puteau fi investite de ei în iahturi sau alte lucruri mai puțin interesante. Este foarte bine că cineva, din banii lui, a dezvoltat un motor nou de rachetă sau un vehicul suborbital și este net mai bine decât ca acei bani să fi stat în bănci”, spune Claudiu Tănăselia.

Tehnologiile din spațiu ajung să ne ajute și în viața de zi cu zi pe Terra, exemple dintre fiind sistemul de navigație GPS sau sateliții (care sunt folosiți în tot mai multe domenii. ”Cu banii cheltuiți de acești oameni pentru spațiul cosmic nu am fi rezolvat problema foametei în lume, dar, cu tehnologiile spațiale este posibil ca în câțiva ani să îmbunătățim viața a milioane de oameni”.