Când zero = 3,75%. Claudiu Năsui: Fie rămâne cotizația la Pilonul II de la salariul minim în sus, fie ca și acum. Atunci 3,75% taxe pe salariul minim. Dezbatere Zero taxe pe salariul minim (VIDEO)

​Zero taxe pe salariul minim este o propunere a USR-Plus ce atrage multă lume. Totuși, este posibil ca în practică să vedem, de fapt, 3,75% taxe pe salariul minim, potrivit ministrului Economiei, Claudiu Năsui. Propunerea „Zero taxe” trebuie discutată, așa că HotNews.ro a realizat o dezbatere la care au participat, alături de ministrul Economiei, Bogdan Glăvan, profesor universitar și Ștefan Guga, cercetător Syndex.

Foarte pe scurt:

• Claudiu Năsui: Zero taxe pe salariul minim nu e neapărat o idee originală a mea, a USR-Plus.

• Năsui: Este o idee care se implementează deja cu succes în diferite variante în mai multe locuri în lume.

• Bogdan Glăvan: Trebuie să ne gândim la costul de oportunitate.

• Glăvan: Cu toții am vrea să mergem cu o mașină cât mai scumpă și luxoasă, să ne petrecem concediile în Bahamas. Ce avem de plătit pentru asta? Ce trebuie să sacrificăm ca să ajungem acolo?

• Glăvan: Trebuie analizate veniturile și cheltuielile. Dacă statul va colecta mai puțini bani, de unde va avea resurse să plătească medicamente, îngrijirea sănătății, educație și așa mai departe?

• Ștefan Guga: Ideea că în prezent taxele din România sunt prea mari raportat la ce se întâmplă în aceste țări este falsă

• Ștefan Guga: La ponderea cheltuielilor statului în PIB, la capitolul Educație suntem pe ultimul loc

• Năsui: Deficitul e o problemă pe termen scurt, o problemă tehnică. O problemă reală care afectează viața oamenilor este sărăcia

• Bogdan Glăvan: Statul nu poate să combată sărăcia dând bani (sau să nu perceapă taxe), lăsând iluzia că extratereștrii ar putea să susțină școlile, spitalele publice

• Năsui: E foarte greu pentru cineva sărac să-i vorbești despre acumulare de capital când tu îi iei jumătate din muncă

• Ștefan Guga: Oamenii nu mai vor să plătească taxe, de aceea e și așa populară ideea Zero taxe pe salariul minim

• Ștefan Guga: Dacă vrei să rezolvi problema sărăciei trebuie să oferi locuri de muncă, acces la locuire, la servicii publice și așa mai departe. O groază de lucruri, nu doar să dai niște bani. Zero taxe pe salariul minim asta spune: Le dăm niște bani și își rezolvă ei singuri problemele.

• Agricultura sau Horeca ar putea beneficia de Zero taxe în cadrul unui proiect pilot. Este facilitate sau nu dacă se aplică unui singur sector? Ce spune ministrul

Zero sau 3,75% la salariul minim

Întrebare: Ce se va întâmpla la pensie cu cei care nu vor cotiza nici la Pilonul I, precum nici la Pilonul II?

Claudiu Năsui: Conform legislației în vigoare, dacă cineva muncește toată viața pe salariul minim, el ar trebui să aibă o pensie sub pensia minimă, dar atunci automat ia pensia minimă. Exact același lucru se întâmplă și dacă aplicăm Zero taxe pe salariul minim.

Întrebare: Și la Pilonul II? Că de acolo ar fi luat niște bani în plus.

Claudiu Năsui: Sunt două opțiuni: fie rămâne cotizația la Pilonul II de la salariul minim în sus, fie rămâne și acum – opțional sau obligatoriu. Atunci nu ar mai fi zero taxe pe salariul minim (în cel de-al doilea caz n.r.), ci 3,75% taxe pe salariul minim. Astea sunt variante de implementare. Haideți să fim de acord pe principiu și apoi discutăm detaliile.

Ideea Zero taxe pe salariul minim

Claudiu Năsui a făcut o scurtă descriere la început:

„Nu e neapărat o idee originală a mea, a USR-Plus. Este o idee care se implementează deja cu succes în diferite variante în mai multe locuri în lume. Pe scurt, înseamnă să scutim de la orice formă de bir, de taxe, de impozit, de contribuție echivalentul unui salariu minim. Este o măsură care s-ar aplica tuturor oamenilor prin a face orice sumă de bani neatinsă de către stat. Statul să se finanțeze, suntem de acord, dar să nu o facă din cele mai mici venituri.

Se încurajează intrarea pe piața muncii, locuri de muncă mai bine plătite.

În Anglia au reușit foarte bine, e 1000 lire pe lună, deci 12.000 de lire pe an: nu se se atinge nimeni de ele. Nu se finanțează statul prin impozitarea sărăciei practic”.

Întrebare: O persoană cu salariul minim care nu va fi impozitat, va mai putea beneficia de serviciile de sănătate?

Claudiu Năsui: Absolut. Este doar un mod de plată a acestor contribuții, să spui că se plătesc de la un nivel de venit în sus. Deci ai o parte care nu se plătește și de la acel nivel se plătește și nu afectează cu nimic drepturile salariaților sau angajaților exact pe modelul care este și în alte țări. (Cu alte cuvinte, se impozitează, de exemplu doar de la 2.300 lei în sus n.r.).

Trebuie să ne gândim la costul de oportunitate

Profesorul universitar Bogdan Glăvan crede că trebuie analizat costul de oportunitate:

„Simpatizez cu viziunea din spatele ideii, anume că dezvoltarea are la bază niște condiții fiscale cât mai puțin împovărătoare. Nicio țară nu s-a dezvoltat prin taxe mari. O țară precum România, care nu este la nivelul de dezvoltare al Germaniei și Franței nu are cum să aibă taxe la nivelul acestor țări. Prin urmare, este nevoie în România de un regim fiscal competitiv.

Trebuie să ne gândim la costul de oportunitate.

Cu toții am vrea să mergem cu o mașină cât mai scumpă și luxoasă, să ne petrecem concediile în Bahamas. Ce avem de plătit pentru asta, ce trebuie să sacrificăm ca să ajungem acolo? Ne-ar plăcea și mie și dvs. să nu plătim deloc taxe, nu doar pe un cuantum de venit. Care e sacrificiul? La ce trebuie să renunțăm pentru asta?

Statul român este un stat cu buzunarele rupte. Are cheltuieli mult mai mari decât veniturile. Primul impact al unei măsuri de scădere a taxelor în România este acela de a adânci deficitul bugetar.

Trebuie analizate veniturile și cheltuielile. Cum vor fi afectate cheltuielile dacă veniturile bugetare scad? Dacă va colecta mai puțini bani, de unde va avea resurse să plătească medicamente, îngrijirea sănătății, educație și așa mai departe.

Mie mi-ar plăcea să văd pe masă această analiză completă”.

La ponderea cheltuielilor statului în PIB, pe Educație suntem pe ultimul loc

Ștefan Guga este de părere că:

„Ideea că nicio țară nu s-a dezvoltat pe taxe mari este, istoric, una falsă. Dacă ne referim la Europa de Vest, SUA și așa mai departe, dezvoltarea lor istorică s-a bazat pe taxe infinit mai mari decât ce avem în România.

Ideea că în prezent taxele din România sunt prea mari raportat la ce se întâmplă în aceste țări este falsă. Dacă ne uităm la nivelul taxării, la ce se colectează, taxele în România sunt relativ mici, inclusiv taxele pe salarii.

O idee care este pierdută din vedere în toate luările de poziție în privința Zero taxe pe salariul minim, este că în România angajatorii nu prea plătesc contribuții sociale. Pentru că am avut acea măsură extrem de dubioasă cu așa-zisul transfer de contribuții. Dacă ne uităm la diferența dintre salariul net și brut, evident, în România pare că se plătesc niște taxe uriașe comparativ cu ce se plătește în Franța. Dacă luăm nivelul total al taxării, cum este și corect, vedem că România e cam prin pluton. Avem taxe mai mari în Ungaria, Cehia, Polonia și așa mai departe.

Avem un buget cu buzunarele găurite nu pentru că avem cheltuieli prea mari.

Dacă ne uităm comparativ, cheltuielile sunt extrem de mici. La ponderea cheltuielilor statului în PIB, la capitolul Educație suntem pe ultimul loc (lăsând la o parte Irlanda, fiind un caz special), iar la cheltuieli generale pe 25 din 26.

Impactul calculat (de USR-Plus) pe Zero Taxe este de 40 miliarde lei/an. Este o sumă uriașă pentru bugetul României. De unde vin acei bani? Propunerile (de acoperire a acestei sume n.r.) sunt dubioase, mai ales până nu le vedem: Să elimini pensiile speciale, să nu știu ce. Sigur, mi-ar plăcea, dar a mai degrabă hai să vedem dacă putem să creștem veniturile ca să ne permitem o asemenea măsură”.

Claudiu Năsui: Faptul că statul îți ia mult mai mulți bani nu are cum să te încurajeze să produci mai mult.

Potrivit ministrului Economiei:

Trebuie să analizăm sistemele să vedem în ciuda a ce s-au dezvoltat unele economii și datorită la ce s-au dezvoltat unele economii. Dacă luăm ca exemplu modelele nordice, vedem o largă libertate economică, chiar dacă vedem nivele de taxare mai mari, vedem o reglementare mult mai permisivă, flexibilitate mai mare, un dinamism mult mai bun decât există în România sau în multe alte țări.

Faptul că statul îți ia mult mai mulți bani, deci un nivel mai mare de taxare, nu are cum să te încurajeze să produci mai mult.

Zicea domnul Glăvan că dacă cumpărăm o mașină luxoasă sau mergem în Bahamas trebuie să știm cum plătim lucrul acesta, mi-ar plăcea să fie asta dezbaterea în România, dar nu cred că se potrivește. Mai degrabă noi avem o mare problemă cu sărăcia, aici mă leg și de o idee a domnului Guga. Deficitul e o problemă pe termen scurt, o problemă tehnică. O problemă reală care afectează viața oamenilor este sărăcia. Când un părinte nu are ce să pună pe masă copiilor, nu-i pasă de deficit. În momentul în care lui i se ia jumătate din salariu, atunci putem să ne punem întrebarea dacă nu cumva statul, prin politicile sale greșite perpetuează acea stare.

(Mai multe în video)

Bogdan Glăvan: Statul nu poate să combată sărăcia dând bani, lăsând iluzia că eventual extratereștrii ar putea să susțină școlile, spitalele publice

Bogdan Glăvan și-a exprimat punctul de vedere ceva mai detaliat:

Statul nu poate să combată sărăcia dând bani, indiferent sub ce formă face acest lucru. Că o face direct, dând bani, găleți de făină și așa mai departe, mărind salarii din pix etc. și nu o poate face nici dacă nu percepe taxe lăsând iluzia că altcineva, extratereștrii eventual, ar putea în același timp să susțină și școlile publice, spitalele publice așa, în starea în care sunt ele.

Diminuarea sărăciei înseamnă oportunități, instituții incluzive, acumulare de capital. Are la bază această libertate a individului de a se manifesta și de a acumula. Sigur, dacă taxele sunt mari, această acumulare nu se produce.

Dacă România ar fi un paradis fiscal, România ar fi un tsunami de capital străin. Ar fi fost România un paradis pentru investitori. Ne-am fi ridicat și noi precum Germania de Est. Nu este cazul. România nu a fost un paradis fiscal, nu este nici în prezent. Trebuie să lucrăm în direcția asta pe toate fronturile: păstrând o fiscalitate competitivă, redusă, diminuând barierele birocratice și creând condiții care țin de calitatea educației, infrastructurii astfel încât să încurajăm producția. Asta va duce la ieșirea din sărăcie.

(mai multe detalii în Video)

Năsui: E foarte greu pentru cineva sărac să-i vorbești despre acumulare de capital când tu îi iei jumătate din muncă

„Dacă ne uităm la cheltuielile în Educație, ele au tot crescut, elevii au tot scăzut, adică populația școlară, inclusiv studenți, deci cheltuiala per elev a crescut fenomenal de mult și cu toate acestea calitatea nu s-a îmbunătățit. Aici sunt niște motive sistemice.

Oamenii care au mai mulți bani în buzunar își pot permite mai multe lucruri. Trebuie să-i dau într-o manieră liberală, de dreapta. Acesta este specificul Zero taxe pe salariul minim. Spunea domnul Glăvan de acumularea de capital. E foarte greu pentru cineva sărac să-i vorbești despre acumulare de capital când tu îi iei jumătate din muncă”, a spus Claudiu Năsui.

Ștefan Guga: Oamenii nu mai vor să plătească taxe, de aceea e și așa populară ideea

„Oamenii nu mai vor să plătească taxe. De aceea e și așa populară ideea asta cu Zero taxe. Până la urmă ești fraier dacă plătești. Bulgaria cheltuie la fel de mult ca România. Cheltuielile în PIB sunt la fel, dar colectează cu 40%, raportat la 33% în România.

Pe un angajator nu-l interesează ce scrie pe hârtie, pe el îl interesează cât se plătește efectiv. În România el nu plătește pentru că sunt excepții, se face evaziune, pentru că statul tolerează. Noi nu colectăm nici măcar ce ar trebui să colectăm. România nu este un paradis fiscal, tehnic vorbind, dar este un paradis fiscal practic pentru că poți să vii să nu plătești nici măcar ce-ar trebui să plătești.

Dacă vrei să rezolvi problema sărăciei trebuie să ai o abordare integrată. Trebuie să oferi locuri de muncă, acces la locuire, la servicii publice și așa mai departe. O groază de lucruri, nu doar să dai niște bani. Zero taxe pe salariul minim asta spune: Le dăm niște bani și își rezolvă ei singuri problemele. Statul are ideea de transferuri sociale. Sunt cele mai ineficiente din UE”, a afirmat Guga

(Mai multe detalii în VIDEO).

Dacă s-ar aplica unui singur sector, ar fi o excepție care se adaugă altora în Codul fiscal? Agricultura sau Horeca ar putea beneficia de Zero taxe.

Claudiu Năsui: Atunci ar fi o excepție, când se aplică unui singur sector. Măsura noastră nu este o excepție, se aplică la absolut toată lumea.

Reporter: Dar doriți să o faceți, într-o primă fază, pe un anumit sector, devine facilitate (excepție).

Claudiu Năsui: A fost o cerință și o concluzie la care s-a ajuns în momentul scrierii programului de guvernare. Această măsură este în programul de guvernare votat de Parlament. (…) Atunci când crești salariul minim brut faci cel mai mare rău economiei. Tu de fapt afectezi negativ firmele pentru că o folosești ca armă fiscală ca să extragi mai mulți bani din economie și în același timp crești cheltuielile statului pentru că toate salariile la stat sunt calculate în termeni de salariu minim.

Programul de guvernare este votat de Parlament, el trebuie respectat și în discuțiile informale sunt câteva domenii pentru a alege. Unul dintre ele a fost cel al agriculturii, care a fost discutat în momentul scrierii programului de guvernare pentru că ai foarte multă evaziune fiscală.

Acolo unde sunt salarii mici, impactul pozitiv este mai mare. Acum avem ca opțiuni, informal, agricultura și Horeca. Horeca a fost foarte afectată de pandemie și sunt salarii mici și evaziune fiscală destul de ridicată. S-ar potrivi ca proiect pilot în care să aplicăm această măsură.

Pentru mai multe detalii urmăriți discuția Video.