Anul viitor e posibil să vedem eliminarea unor facilități, noi taxe sau creșterea unora existente? Deciziile din ultimii ani ne costă acum. Asteptările Big4: PwC, EY, Deloitte și KPMG

Îngrijorarea multora este că de anul viitor vom avea creșteri de taxe. E o îngrijorare legitimă. E posibil să vedem o modificare a legislației în vederea eliminării anumitor „excepții” sau facilități apărut în ultimii ani, înainte de actuala criză. De ce? Situația bugetară nu este bună. Se vede pe statisticile Ministerului Finanțelor. Dacă deschidem buletinul lunar aferent lunii iulie vedem minus aproape peste tot pe partea de venituri. Având în vedere noua rectificare bugetară cu noul deficit este clar că anul acesta vom trece de primul prag al datoriei, de 45% din PIB. Și 8,6% din PIB (deficit) pare cam ambițios pentru 2020. Să nu uităm că discutăm de o creștere a pensiilor de 14%. Nu se va vedea anul ăsta impactul, ci din 2021. Statul va trebui să finanțeze aceste cheltuieli prin împrumuturi, e clar, dar trebuie îmbunătățită situația veniturilor. Altfel, împrumuturile devin din ce în ce mai scumpe și mai greu de suportat.

*HotNews.ro a discutat cu Big4: PwC, EY, Deloitte și KPMG pentru a afla dacă se așteaptă la schimbarea politicii de taxare și la ce anume (informații pe care le puteți citi de la primul intertitlu).

Foarte pe scurt:

• În Codul fiscal au apărut „excepții” în ultimii ani

• Asta s-a simțit pe zona veniturilor bugetare

• Cheltuielile bugetare au crescut mult, iar de la anul se va simți puternic creșterea pensiilor

• Există posibilitatea să vedem modificări pe zona taxării de anul viitor

• Daniel Anghel (PwC România): Unele dintre facilități cu siguranță vor dispărea

• Sunt multe facilități date incoerent, fără să respecte principii fiscale de echitate și care au distorsionat baza de impunere (PwC România)

• Alex Milcev (EY România): Există o posibilitate ca facilitățile din IT și construcții să nu supraviatuiască unui exercițiu mai dur de bugetare în 2021 sau 2022

• KPMG: Strategiile se mai schimbă, deci facilitățile fiscale cu caracter strategic ar putea fi rediscutate pe viitor

• Vlad Boeriu (Deloitte): În general, facilitățile acordate sectorial trebuie menținute o perioadă rezonabilă de timp pentru a-și putea atinge scopul

• O creștere a fiscalității în perioada de criză ar reprezenta o mișcare prociclică (Deloitte)

• Este posibil ca anul 2021 să fie fără creșteri de taxe (Alex Milcev – EY România)

• În caz de nevoi urgente de bani, Guvernul are la îndemână două pârghii eficiente: creșterea cotei de TVA și a accizelor (EY)

• Nu este exclus să revină discuția privind impozitul progresiv pe veniturile persoanelor fizice (EY)

• O majorare a taxelor pe capital ar avea sens doar din perspectiva echității sarcinii fiscale (Daniel Anghel – PwC)

• Post-criză datoriile statelor vor crește și vor trebui plătite, ceea ce va pune presiune pe nivelul taxelor (PwC)

• O creștere a impozitului pe profit ar descuraja și mai mult potențialii investitori (Vlad Boeriu – Deloitte)

• Pe termen mediu și lung, schimbări de fiscalitate ar putea veni din partea Comisiei Europene: taxa digitală, taxa pe plastic, extinderea mecanismului de taxare a emisiilor de carbon și taxarea marilor companii care obțin beneficii importante din piața unică (Deloitte)

• KPMG nu exclude o taxă pentru întreprinderile mari, ori taxa pe tranzacții financiare, într-un orizont de timp mediu venite din partea CE

• Vlad Boeriu (Deloitte): Guvernul trebuie să prezinte, în curând, un plan de reducere a deficitului bugetar

Să nu uităm că ne aflăm în procedura de deficit excesiv. Nu s-a oprit. Ne-a lăsat Comisia Europeană să mărim deficitul anul ăsta din cauza pandemiei, dar ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, va trebui să prezinte luna viitoare un document executivului european prin care să arate cum va micșora deficitul.

Cum s-a ajuns aici? Pe scurt, în ultimii ani, pe lângă faptul că au crescut salariile în sectorul bugetar (au primit și sporuri de câte 15%), am avut creșteri semnificative pe zona asistenței sociale (de precizat că în capitolul bugetar dedicat asistenței sociale intră și pensiile), au fost și modificări fiscale. Codul fiscal a fost mult modificat din 2017. Dăm doar câteva exemple, ele fiind mai multe: angajații din construcții (inclusiv cei din fabrici din domeniu, contabili de la firmele respective etc.) nu mai plătesc impozit pe venit și contribuții la sănătate, foarte puține firme mai plătesc impozit pe profit, multe trecând pe venit după ce a fost modificat Codul fiscal, pe TVA se plătesc mai multe cote (cel mai “amuzant”, ca să spunem așa, după ce s-a redus TVA la restaurante și săli de sport la 5%, prețurile nu au scăzut). Sunt mai multe. Cu alte cuvinte, Codul fiscal s-a cam umplut de „excepții”, ca să le numim așa.

Concomitent… ANAF a rămas la fel: cu o capacitate de colectare slăbuță.

Astea înseamnă mai puțini bani la buget. Creșterea de pensii se va face pe datorie, având în vedere că sunt și alte nevoi importante, iar spațiul fiscal pur și simplu acum nu mai există. S-a exagerat mult cu cheltuielile, deși din 2018 am tot avertizat autoritățile, dând exemplul cu greierele și furnica, să fie mai atente, că vremuri tulburi vor veni.

Luând în considerare aceste lucruri, pentru că va fi nevoie de bani la buget, mai ales anul viitor (după această majorare de pensii), este posibil (nu e sigur, bineînțeles) să ne trezim cu creșteri de taxe și impozite (poate introducerea unora noi) sau chiar eliminarea excepțiilor despre care am vorbit mai sus.

De majorarea taxelor pe muncă nu poate fi vorba. Deja angajații plătesc enorm, dar probabil vom vedea pe capital. Unii antreprenori cu care am discutat nu ar avea nimic împotriva taxării pe capital pentru că li se pare taxarea prea mică.

Întrebarea este dacă vom vedea și creșteri de taxe (sau unele noi) pe consum, dar având în vedere că este nevoie de cerere, e puțin probabil să vedem o majorare de TVA (de exemplu), dar să „nu băgăm mâna în foc”, nu se știe ce ne așteaptă.

Acum e devreme, fiind an electoral. O decizie cu privire la taxare e posibil să fie luată după, odată cu realizarea bugetului pe 2021.

(În Polonia am văzut că s-a introdus o taxă pe băuturile care conțin zahăr (o taxă pe consum). E adevărat că proiectul era discutat de dinainte de pandemie, dar e un exemplu despre ce am putea vedea și la noi, mai ales că guvernul anterior (PSD) avea un proiect în acest sens, ce a fost aproape de adoptare, dar a renunțat. Anterior un parlamentar USR a avut, la fel, un proiect ce picat. În acea perioadă el acuza PSD de copiere)

O reformă a administrației publice centrale sau locale nu o să vedem. E greu să dai afară bugetari, iar dacă poți s-o faci, durează mult, ai nevoie de criterii etc., plus că nevoia de finanțare este imediată.

La ANAF, ca să colecteze mai mult, nu vei putea face schimbări radicale peste noapte. Sunt câteva proiecte în desfășurare, dar nu înseamnă că imediat din 2021 vom vedea o explozie a încasărilor.

Pe marginea așteptărilor cu privire la taxele anticipate de anul viitor, HotNews.ro a discutat cu PwC, Deloitte, EY și KPMG. Aici părerile sunt împărțite.

Vor dispărea unele facilități?

Daniel Anghel, liderul serviciilor fiscale și juridice PwC România este de părere unele dintre facilități cu siguranță vor dispărea.

„Este greu de anticipat care dintre cele aflate în legislație vor fi eliminate pentru că depinde de direcția pe care următorul guvern vrea să o imprime politicii fiscal-bugetare. Nu sunt neapărat prea multe facilități în legislația românească din punct de vedere numeric față de a altor state, ci prea multe facilități date incoerent, fără să respecte principii fiscale de echitate și care au distorsionat baza de impunere”, spune el.

• Știm că tentația guvernelor a fost, în general, să ”repare” problemele de colectare introducând noi taxe și impozite sau majorându-le pe cele existente, pentru că efectele sunt rapide și ușor de implementat.

• În practică s-a văzut că ponderea taxelor și impozitelor colectate în PIB nu s-a schimbat semnificativ în bine în anii în care au fost aplicate majorări. Ar mai fi de remarcat că, istoric, taxele au crescut după crize, ceea ce evident nu este de dorit pentru că luarea unor măsuri de austeritate prea curând ar împiedica o posibilă redresare economică.

„Din păcate, politicile fiscale prociclice care au adâncit deficitul bugetar în ultimii ani se răsfrâng acum asupra capacității guvernului de a introduce facilități fiscale care să ajute economia. S-a acordat o serie de facilități, dar e greu de crezut că pot fi menținute pe termen mai lung pentru că statul trebuie să se împrumute din ce în ce mai mult. Nota de plată pentru criză poate însemna un compromis pe termen scurt între stimul și concurență, dar care este complicat de obținut în contextul bugetar actual. În ceea ce privește baza de impozitare, mă aștept la eliminarea lacunelor, distorsiunilor, excepțiilor care au creat categorii favorizate”, explică reprezentantul PwC România.

Reprezentanții KPMG cred că toate aceste facilități fiscale au caracter strategic, ele fiind adoptate ca să stimuleze dezvoltarea unor sectoare economice considerate prioritare.

„Este puțin probabil ca, în anii care urmează, construcțiile sau IT-ul nu vor mai fi prioritare pentru România, ci dimpotrivă. Dar strategiile se mai schimbă, deci facilitățile fiscale cu caracter strategic ar putea fi rediscutate pe viitor”, spun cei de la KPMG.

Alex Milcev, liderul Departamentului de Asistenta Fiscala si Juridica, EY Romania, nu crede că avem prea multe facilități (nu se referă la cele introduse temporar în contextul pandemiei).

„Cred ca cele din domeniul IT sau construcțiilor își au rostul și acum și pot ajuta la dezvoltarea acestor sectoare în continuare. Dar, desigur, există o posibilitate ca ele sa nu supraviatuiască unui exercițiu mai dur de bugetare în 2021 sau 2022 și să se renunțe la ele ca să se aducă mai multe venituri la buget”, afirmă reprezentantul EY România.

Vlad Boeriu, partener Coordonator Servicii Fiscale si Juridice, Deloitte România, vorbind pe tema facilităților din construcții, este de părere că acestea au fost bune, dar a vorbit pe tema facilităților și la modul general.

„În general, facilitățile acordate sectorial trebuie menținute o perioadă rezonabilă de timp pentru a-și putea atinge scopul – în acest caz, acela de a reține forța de muncă în țară și de a ajuta companiile locale din domeniu să devină mai puternice din punct de vedere financiar, astfel încât să se poată implica în proiecte de anvergură (de exemplu, de mare infrastructură), la care, în caz contrar, au acces limitat”, afirmă Boeriu.

Așadar, spune el, nu este recomandat ca aceste facilități să fie eliminate.

Mai mult, arată reprezentantul Deloitte, ar fi util ca autoritățile să stabilească, pe baza unor analize complexe, o listă de sectoare strategice pentru economie și pentru dezvoltarea pe termen lung a României, pentru care să gândească, etapizat, în funcție de posibilitățile bugetare, scheme de susținere specifice.

Unde am putea vedea schimbări în taxare? Despre impozitarea muncii nu poate fi vorba, nivelul actual fiind prea ridicat

„Impozitarea muncii este ridicată în România, fiind circa jumătate din salariul complet (cu toate contribuțiile de asigurări plătite de angajat și angajator). De aceea mi-e foarte greu să cred că ar mai fi loc de majorare în această zonă”, afirmă Daniel Anghel.

• A reapărut discuția în spațiul public privind renunțarea la cota unică și revenirea la sistemul progresiv. Fiecare dintre aceste sisteme au avantaje și dezavantaje. Reamintesc că principalul motiv al introducerii cotei unice a fost administrarea mai simplă. În urmă cu câțiva ani a mai existat o intenție de revenire la sistemul progresiv și s-a concluzionat că nu poate fi implementată fără modernizarea ANAF.

• Fără modernizarea proceselor, procedurilor, informatizarea adminsitrației fiscale, modificările de taxe și impozite nu vor avea impact întrucât colectarea va rămâne la niveluri reduse. Orice demers de modificare a cotelor trebuie să fie precedat de schimbări fundamentale ale funcționării ANAF pe toate palierele.

Potrivit reprezentantului PwC România, impozitarea capitalului este la cote reduse, însă chiar dacă ar fi majorată s-ar colecta sume fără impact major pentru buget.

„Prin urmare, o majorare a taxelor pe capital ar avea sens doar din perspectiva echității sarcinii fiscale. Aș reaminti că, de la introducerea cotei unice, au avut loc multe ”derogări” care au șubrezit acest sistem ale cărui principale avantaje au fost simplitatea și echitatea impunerii”, afirmă Daniel Anghel.

Pe de altă parte, spune el, cu siguranță politicile fiscale post-COVID vor fi diferite față de cele de acum. Se vor adapta modului în care va arăta economia globală post criză.

• De exemplu, lanțurile de aprovizionare la nivel global și procesele foarte dependente de oameni se află sub presiune și sunt reanalizate. Lanțurile de aprovizionare organizate diferit și procesele din ce în ce mai automatizate vor avea impact asupra modului în care se creează valoarea în companiile multinaționale și pot da naștere unor noi provocări din perspectiva impozitului pe profit și prețurilor de transfer.

• Automatizarea și robotizarea pot crește și/sau accelera, cu efecte asupra impozitelor privind forța de muncă. Post-criză datoriile statelor vor crește și vor trebui plătite, ceea ce va pune presiune pe nivelul taxelor.

Alex Milcev (EY) România spune că e greu de anticipat în acest moment ce direcție o legislația fiscală, dar e posibil să nu vedem creșteri de taxe din 2021.

„Regulile UE privind limitele permise ale deficitul bugetar (acel plafon de 3%) au fost substanțial relaxate și asta înseamnă că țările membre, inclusiv România, au mai puțină presiune din exterior de a reduce deficitul și, deci, de a crește taxe”, spune el.

• În aceasta conjunctură, este posibil ca anul 2021 să fie fără creșteri de taxe și finanțarea deficitului să fie asigurată mai mult pe seama creșterii datoriei publice. Nivelul acestei datorii este încă redus față de media europeană și, deci, nu reprezintă un factor major de risc pe termen scurt și mediu.

• Desigur, pe termen lung așa ceva nu ar reprezenta o strategie sustenabilă, însă pe o perioadă de 1-2 ani poate fi.

„După cum știm din experiențele trecute, în caz de nevoi urgente de bani, Guvernul are la îndemână două pârghii eficiente: creșterea cotei de TVA și a accizelor. Aceste 2 taxe au o pondere mare în totalul încasărilor la bugetul de stat și se colectează lunar. Deci, o modificare a lor s-ar simți peste cel mult o lună”, afirmă Alex Milcev.

În cazul altor taxe și impozite, spune reprezentantul EY România, impactul creșterilor nu ar fi la fel de important sau rapid.

„Totuși, sper să nu ajungem la creșteri de taxe, ci să aducem mai multi bani la buget prin colectarea mai eficientă a taxelor și impozitelor existente. Și aici, cum bine se știe, sunt multe lacune, mai ales în ceea privește gradul de colectare a TVA”, explică Milcev.

• În ultimii 2-3 ani s-a discutat despre oportunitatea introducerii impozitului progresiv pe veniturile persoanelor fizice. Nu e exclus ca aceasta discuție să revină în perioada următoare.

Vlad Boeriu, reprezentantul Deloitte, crede că o creștere a fiscalității în perioada de criză ar reprezenta, din nou, o mișcare prociclică (taxe mai mari într-o perioadă deja dificilă pentru contribuabili), care, indiferent de zona vizată, ar afecta și mai mult economia.

• Așadar, o majorare a taxelor sau introducerea unor taxe noi nu este indicată în această perioadă. În cazul companiilor, este evident că situația este deja dificilă, se confruntă cu scăderi de venituri și apelează la ajutoare din partea statului pentru a-și susține activitatea. Pentru persoanele fizice, situația este similară – vedem șomajul în creștere și multe venituri diminuate considerabil.

• În cazul taxelor pe consum, o majorare ar afecta suplimentar vânzările și ar frâna revenirea economiei. Comisia Națională de Strategie și Prognoză estimează, deja, că, în acest an, consumul va avea o contribuție negativă la dinamica PIB.

Vlad Boeriu consideră că impozitul pe profit, de 16%, nu mai este de mult cel mai competitiv din regiune (dintre statele membre, Bulgaria și Ungaria, competitori direcți ai României în atragerea investițiilor străine, au cote mai reduse de impozitare, de 10%, respectiv 9%).

Așadar, spune el, o creștere a impozitului pe profit ar descuraja și mai mult potențialii investitori, într-o perioadă în care se vorbește tot mai des de mutarea facilităților de producție ale companiilor europene mai aproape de casă.

„Impozitul pe venit, de 10%, ar putea fi considerat redus, dar contribuțiile sociale (CAS+CASS+CAM) sunt printre cele mai mari din UE – 37,25%, iar o majorare a acestora ar afecta suplimentar competitivitatea companiilor românești”, explică el.

Totuși, anticipează taxe venite din zona europeană.

„Pe termen mediu și lung, schimbări de fiscalitate ar putea veni din partea Comisiei Europene, care a anunțat că planul de redresare va fi finanțat prin împrumuturi din piețele financiare, însă, pentru rambursarea acestor împrumuturi, are în vedere, în cursul exercițiului financiar următor, introducerea unor noi taxe la nivel european”, spune el.

• Cele mai vehiculate sunt taxa digitală, taxa pe plastic, extinderea mecanismului de taxare a emisiilor de carbon și taxarea marilor companii care obțin beneficii importante din piața unică.

Reprezentanții KPMG nu se așteaptă la taxe pe termen scurt, în viitorul apropiat: nici la creșteri de cote și nici la majorări de baze de impozitare în România.

„În primul rând, fiindcă nu acesta este răspunsul coordonat pe care instituțiile europene, construcția în care suntem acum deplin integrati, îl promovează în contextual dat. Credem că România nu va face notă discordantă, va rămâne loială, neavând niciun motiv să acționeze diferit acum, când cuvântul de ordine în politica europeană este solidaritatea.

• Toată lumea revizitează trecutul și își amintește uriașa creștere de cotă de TVA și măsurile de majorare a bazelor la impozitul pe profit din 2010, la apogeul crizei financiare și se teme că istoria se va repeta.

• Nu se va repeta, credem noi, fiindcă atunci cuvântul de ordine European, răspunsul prevalent a fost austeritatea pentru fiii risipitori, fiecare pe cont propriu, țările BRIC erau ostracizate etc. Urmările crizei sanitare vor fi cu totul altfel tratate decât urmările crizei financiare din deceniul trecut, deci o raportare la trecut, pentru UE și pentru România, nu se justifică.

„Pe de altă parte, nu excludem introducerea unor noi categorii de taxe, cum ar fi Taxa digitală, taxă pe carbon, o taxă pentru întreprinderile mari ori taxa pe tranzacții financiare, într-un orizont de timp mediu, dacă propunerile Comisiei Europene și directivele aflate în discuție anterior pandemiei vor fi adoptate accelerat de către UE”, arată cei de la KPMG.

Abordarea ultimilor ani a fost greșită

După 10 ani de creștere economică, afirmă Vlad Boeriu (Deloitte), cu cote remarcabile în anumite perioade, România a intrat în criza generată de pandemia de COVID-19 cu cel mai mare deficit bugetar înregistrat după 2010, fapt care demonstrează, o dată în plus, abordarea greșită pe care au avut-o autoritățile în tot acest timp, în ciuda avertismentelor repetate lansate de economiști și de instituții financiare, interne și internaționale.

„Creșterea excesivă a cheltuielilor sociale, inclusiv pe datorie, în locul unui comportament prudent, care ar fi presupus constituirea de rezerve pentru perioade dificile, a lăsat autoritățile fără marjă de manevră în susținerea economiei pe timp de criză”, spune Boeriu.

Procedura de deficit excesiv, declanșată de Comisia Europeană împotriva României la începutul lunii martie 2020, din cauza înregistrării unui deficit bugetar de 4,3% din PIB în 2019, afirmă el, cu mult peste limita maximă admisă, de 3% din PIB, a venit ca o consecință inevitabilă a comportamentului bugetar irațional.

• Această procedură impune României obligativitatea de a prezenta, până la jumătatea lunii septembrie, un plan de măsuri menite să determine reducerea deficitului. Instituția europeană a menținut cerința pentru România și după declanșarea pandemiei, chiar dacă, la nivel european, regulile fiscale au fost suspendate, însă a menționat că, în evaluarea acțiunilor țării noaste, se va ține cont de impactul economic și fiscal al pandemiei de COVID-19. Așadar, guvernul trebuie să prezinte, în curând, acest plan de reducere a deficitului bugetar.

• Pentru creșterea veniturilor la buget, în această perioadă, poate mai mult decât oricând, sunt necesare măsuri pentru o mai bună colectare a taxelor. Informatizarea ANAF, cu toate componentele sale, trebuie accelerată.

În concluzie, urmează să vedem, peste câteva luni, ce decizii se vor lua. Comisia Europeană și agențiile de rating sunt cu ochii pe noi. Să sperăm că „șoapta unui junk” doar va trece ușor pe la urechi și nu se va materializa. Creșterea de 14% a pensiilor pare să mulțumescă agențiile, dar dacă situația bugetară se înrăutățește, asta nu înseamnă că nu putem fi retrogradați. E important ratingul de țară. Avem multe cheltuieli bugetare ce trebuie finanțate, avem noroc și cu câteva mecanisme europene, dar este nevoie de o mai bună colectare și venituri mai mari. E clar că o scădere a cheltuielilor nu vom vedea prea curând (puțin probabil să vedem o reorganizare a administrației centrale și locale). Știm că vor fi mai mari anul viitor având legi care sunt în vigoare deja. Să vedem.