Încrederea în economie a analiștilor financiar-bancari, în scădere / Trei sferturi dintre ei spun că consideră că prețurile locuințelor sunt supraevaluate

Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociației CFA România a scăzut în luna noiembrie, (cu 5,4 puncte) la valoarea de 47,6 puncte, potrivit unui comunicat transmis vineri de Asociația Analiștilor Financiari Bancari.

.„Incertitudinea fiscală ridicată ține indicatorul de încredere macroeconomică la niveluri reduse și majorează anticipațiile inflaționiste, politica fiscală reprezentând principalul risc la adresa inflației. În aceast context, pentru anul urmator participanții la sondaj anticipează o rată de creștere economică similară cu cea înregistrată in acest an.”, spune Adrian Codirlașu, Vicepreședinte al Asociației CFA România.

Rata anticipată a inflației pentru orizontul de 12 luni (decembrie 2024) a crescut față de exercițiul anterior și s-a situat la valoarea medie de 6,42%.

În ceea ce privește cursul de schimb EUR/RON, peste 88% dintre participanți anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni. Astfel valoarea medie a anticipațiilor pentru orizontul de 6 luni este de 5,0069 lei pentru un euro, în timp ce pentru orizontul de 12 luni, valoarea medie a cursului anticipat este 5,0590 lei pentru un euro.

Referitor la evoluția prețurilor proprietăților rezidențiale în orașe, 47% dintre participanți anticipează o scădere a acestora în timp ce 35% dintre participanți anticipează o stabilitate în următoarele 12 luni.
De asemenea 76% dintre participanți (cel mai mare nivel înregistrat in acest an) consideră că prețurile actuale sunt supraevaluate, iar 18% că sunt corect evaluate.

Deficitul bugetului de stat prognozat pentru acest an este anticipat (valoarea medie a anticipațiilor) la 5,7% din PIB iar pentru anul urmator participaniții la sondaj anticipează un deficit bugetar de 5,2%.

Pentru anul 2023 valoarea anticipată de creștere a PIB real a înregistrat valoarea de 2,2% iar pentru anul 2024 anticipațiile de creștere economica se situează la 2,3%.

Datoria publică calculată ca procent în PIB este anticipată să se majoreze la 54% în următoarele 12 luni.