Sari direct la conținut

Cum vrea Cehia să intre în clubul select al țărilor în care trenurile circulă cu 200 km/h

HotNews.ro
Tren din Cehia, Foto: Cesky Drahy
Tren din Cehia, Foto: Cesky Drahy

Cehia are multe lucruri pe care noi nu le avem la capitolul căi ferate: o gară modernă în capitală, trenuri Pendolino, porțiuni extinse cu viteze de peste 150 km/h și proiecte de modernizare care chiar s-au realizat. Cehia a crescut vitezele pe câteva magistrale în ultimii 10 ani, a modernizat și liniile din jurul capitalei, are legături internaționale bune și acum caută soluții pentru a duce viteza spre 200 km/h pe câteva porțiuni. Mai jos puteți citi și despre planurile pentru construcția unor linii de mare viteză într-o țară care a făcut multe progrese.

Cum merg trenurile în Cehia

În noiembrie 2004, între orașele Brno și Breclav un tren Pendolino de test atingea 237 km/h, stabilind un record pentru liniile ferate cehe. Viteza maximă operațională este în prezent 160 km/h, dar cehii au trenuri Pendolino încă de acum 14 ani și nu a stat în loc când a fost vorba de modernizare. Iar rezultatele se văd.

Cele mai mari viteze de pe liniile cehe sunt 145-160 km/h ce pot fi atinse pe tronsoanele: Praga – Olomouc – Přerov – Ostrava, Přerov – Brečlav și Brno – Brečlav și pe secțiuni de pe tronsoanele Praga – Plzeň – Cheb, Praga – Ústí nad Labem – Děčín, Praga – České Budějovice.

Brno este al doilea cel mai mare oraș al țării, iar de la Praga sunt 255 km și cele mai rapide trenuri făceau 2 ore și 42 de minute în 2008 și cu 20 de minute mai puțin în prezent. În anii ’70 drumul dura 3 ore și 35 de minute.

Foto Ceske Drahy

Praga – Brno face parte din magistrala principală ce traversează Cehia, iar la 59 km de Brno se află Breclav, la granița slovacă. Această porțiune este una dintre cele mai rapide din rețeaua cehă (31 de minute). La 82 de km de Breclav se află Bratislava, capitala slovacă.

Foarte rapid este și tronsonul Praga – Pardubice, 104 km, 58 min în 2008 și 53 minute în prezent.

Ostrava este al treilea cel mai mare oraș al Cehiei și cei 358 km de Praga erau parcurși în patru ore acum 12 ani, via Olomouc, un alt oraș important. În prezent cel mai rapid tren face 3 ore și 28 minute.

Foto SZDC

Cea mai cunoscută stațiune turistică din Cehia, Karlovy Vary, este la 3 ore și 18 minute de Praga (236 km). Pe rutele secundare vitezele medii sunt între 50 și 80 km/h.

Praga, fiind bine plasat geografic și fiind și o super-destinație turistică, are multe legături internaționale, existând trenuri directe zilnice către Budapesta, Berlin, Hamburg, Varșovia, Viena, Munchen, Cracovia, Zurich și Bratislava. Săptămânal există și tren către Moscova. Până acum mai bine de 10 ani existau și vagoane directe către București și vara către Constanța, dar este adevărat că foarte puțină lume era dispusă la un drum de 24 de ore.

În anii ’70 circula vara trenul ”Mamaia” Mangalia – Praga, 34-35 de ore, via București – Brașov – Oradea.

Unul dintre trenurile cu cel mai lung traseu ”Meridien”, traversa în anii ’70 Cehoslovacia. Trenul Belgrad – Malmo, făcea 37 de ore via Budapesta – Praga – Berlin.

Cehia figurează în cărțile de călătorii ca având printre cele mai frumoase trasee feroviare rurale, mai ales în zona Domazlice (Boemia), nu departe de Plzen, dar și prin zona stațiunii Marianske Lazne.

Gara Plzen (foto SZDC)

Cât de mult s-a schimbat în bine transportul feroviar în Cehia se poate vedea dacă analizăm timpii de parcurs față de acum trei decenii. Pe Praga – Dresda timpii de rulare erau mai mult decât dubli (însă trenurile erau controlate la graniță)

Tren chinezesc al operatorului privat Leo Express

De la Praga la Brno trenurile făceau trei ore și jumătate, cu peste o oră mai mult decât în prezent. Ca exemplu general despre cât de mult a crescut viteza medie a trenurilor din Europa Centrală, dacă acum 30 de ani drumul de 1.000 km dintre Budapesta și Berlin dura 16-17 ore cu trenul, acum poate fi făcut în 11 ore. Foarte adevărat este și că numărul celor care sunt dispuși să meargă cu trenul între cele două orașe nu este mare, dat fiind că avionul este varianta mai rapidă și (uneori) mai ieftină. Trenurile Praga – Viena făceau în anii ’70 peste șapte ore, acum fac doar patru ore, mai ales că Austria are porțiuni unde trenurile ating 220 – 230 km/h.

Tren al RegioJet (sursa wagonweb.cz)

Cehia are și câțiva operatori privați care și-au extins operațiunile, au cumpărat material rulant nou și numărul de pasageri crește. Cei mai cunoscuți operatori sunt Arriva Vlaky, Leo Express and RegioJet.

Interioul unui tren Arriva vlaky (sursa wagonweb.cz)

Și operatorul de stat Ceske Drahy a mers bine, numărul de călătorii efectuate anul trecut fiind de 182 de miloane, în creștere cu 2e față de 2018. Spre comparație, CFR Călători a transportat în Romînia cam 54 milioane de călători.

Ținta 200 km/h

În ultimii ani s-a vorbit despre construirea unei rețele de trenuri de mare viteză – de peste 300 km/h – în Cehia, darv estimările indică faptul că ar costa 25 miliarde euro. Cehia optează pentru o soluție mai rapidă și mai puțin costisitoare: modernizarea liniilor existente.

​Compania națională de infrastructură feroviară SZ a început primele teste cu viteza maximă de 200 km/h pe magistrala principală ce leagă Praga de granița cu Austria și Slovacia. Cehia are porțiuni cu viteze medii de 120 km/h, maximul este acum 160 km/h și țara deține și unul dintre cele mai importante centre de testare a trenurilor din Europa, Velim, unde au fost testate și TGV-uri.

Compania de infrastructură SZ din Cehia face aceste prime teste între Vranovice și Břeclav, pe magistrala principală ce leagă Praga de Breclav, oraș de graniță aflat la 88 km de Viena și 82 km de Bratislava. Până la Viena cele mai rapide trenuri fac 54 de minute.

Testele se fac cu o locomotivă Siemens Vectron a companiei de stat CZ echipată cu sistemul ETCS nivel 2 și cu două vagoane: unul de diagnoză și unul clasa 1 de pe trenurile Eurocity. Este analizată mai ales durabilitatea a două poduri de pe tronson, unul construit în 1933 și altul la 1946.

Testele se fac pe una dintre cele mai rapide secțiuni din rețeaua cehă, cei 58 km dintre Brno și Breclav, unde cele mai rapide trenuri de pasageri fac 28 de minute.

Pregătirile pentru reabilitarea liniei ar trebui să înceapă în acest an, obiectivul fiind ca ele să fie finalizate în 2025. Vor fi renovate și câteva gări și vor fi eliminate treceri la nivel cu calea ferată. Pentru a ridica viteza, Cehia continuă și instalarea sistemului de gestionare a traficului ETCS. În prezent sistemul a fost instalat pe 255 km și pe alți 206 km va fi pus în acest an.

Foto Ceske Drahy

Cehia are locomotive capabile să atingă 200 km/h și a făcut recent comandă pentru vagoane capabile de 230 km/h (viteza maximă atinsă în Austria pe linii convenționale).

Viteza de 200 km/h va putea fi atinsă pe o altă linie foarte populară: Praga – Pilsen, 107 km, unde s-au făcut investiții iar timpii de parcurs au fost reduși de la 98 de minute, la 76 de minute, obiectivul fiind să se ajungă la o oră. Acum un an și jumătate a fost dată în folosință o variantă care scurtează drumul dintre cele două localități cu 6 km.

Praga – Dresda

Unul dintre planurile ambițioase ține de construirea unei linii de mare viteză între Cehia și Germania, linie gândită să reducă durata călătoriei cu mai mult de 50%. Va costa însă enorm, iar vestea bună este că primul pas a fost făcut.

De la Praga la Dresda (Germania) sunt 191 km, iar cele mai rapide trenuri făceau 2 ore și 8 minute în 2008 și fac cu 9 minute mai mult acum. De la Praga sunt 129 km până la orașul ceh de frontieră Decin și alți 62 km sunt până la Dresda. Trenurile rulează cu o viteză medie de 100 km până la Usti nad Laben. Însă linia ferată face un mare ocol, astfel că pe șosea distanța este cu 45 km mai mică și autobuzele fac 100-110 minute. Și costul biletului este mai redus cu autobuzul, 12-15 euro, față de 18-20 de euro cât costă trenul.

Foto HotNews

La început de martie germanii de la Deutsche Bahn (DB) și compania cehă de infastructură Správa železnic (SZ) au semnat primul memorandum pentru construirea liniei de mare viteză Praga – Dresda, iar primul pas va fi efectuarea unui studiu de fezabilitate.

Ideea ar fi ca traseul să fie mult mai scurt, iar trenurile să facă doar 50-60 de minute, în loc de 130 de minute. În discuții este și construcția unui tunel de 25 km între cele două țări și costurile proiectului trec de 5 miliarde euro. Estimarea este că între cele două orașe numărul trenurilor de marfă se va dubla în 2030 față de 2010. Linia de acum este lungă și aglomerată.

Reclamă la un tren Ceske Drahy către stațiunile de schi

Sunt examinate șapte variante de traseu și trei tunele, dar va trebui făcută o dezbatere largă și noi decizii sunt așteptate la vară. Per total, după modernizări ar trebui să însemne pe termen lung ca drumul Praga – Berlin să dureze 2 ore și 15 minute, față de 4 ore și 15 minute în prezent. Este prea devreme să estimăm când va fi gata linia, dar estimarea este că o parte din traseu, în Cehia, ar putea fi gata în 2035 și tot traseul va fi gata în 2050.

Praga – Wroclaw

S-a discutat și despre o linie de viteză între capitala cehă și orașul polonez Wroclaw, rută care să traverseze Boemia cehă și Silezia Inferioară poloneză. Nu s-au făcut studii de fezabilitate, dar compania cehă de infrastructură estima că o rută de mare viteză ar putea avea 290 km și ar putea să coste peste 6 miliarde euro. Trenurile ar putea face 90 de minute, în prezent nu există tren direct și schimbând de două ori trenurile drumul durează între 5 ore și jumătate și 7 ore.

O astfel de linie are mai puțin șanse să devină realitate decât linia către Dresda.

Brno – Ostrava

În prezent cele mai rapide trenuri fac puțin sub 150 de minute pe cei 176 km dintre orașele care ”completează podiumul” în clasamentul orașelor mari.

S-au făcut studii, iar dacă se va construi linie de mare viteză, călătoria va dura 45 de minute. În 2017 se vorbea că lucrările ar putea începe în 2025 și vor fi terminate în 2030, dar este puțin probabil, din cauza costurilor mari și mai ales din cauză că nu este clar dacă investiția va putea fi amortizată.

Grupul Grampet nu a avut influență asupra conținutului acestui material sau în alegerea subiectului

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro