Plagiat într-un raport transmis Guvernului de Comisia de Prognoză. Responsabil pentru dezastrul din construcții: Consiliul de Programare Economică

Pe ordinea de zi a Guvernului de miercuri se află un Memorandum. De fapt, e un raport privind activitatea Consiliului de Programare Economică în semestrul II al anului 2018. Cu această ocazie am aflat și cine este responsabil de marele dezastru de pe piața construcțiilor care a apărut odată cu OUG 114. Neoficial, urmează a se face modificări noi care să îndrepte o parte din problemele apărute pe piața construcțiilor din cauza prevederilor scrise prost.

Vezi documentul aici

Acest document conține paragrafe plagiate sau autoplagiate, depinde cum interpretează fiecare. Spunem autoplagiate pentru că unul dintre membrii Consiliului este profesorul Cristian Socol, cel cu renumita strategie #wageledgrowth. Vedeți la finalul articolului ce este „wagelegrowth”. De fapt, cum s-a inventat și care au fost efectele.

Aleator, redăm câteva paragrafe plagiate/autoplagiate:

Soldul comerţului cu bunuri de consum este unul de natură ciclică –scade în perioadele cu creştere economică ridicată (deoarece veniturile interne şi consumul cresc semnificativ mai mult decât cele externe, iar ritmul importurilor îl depăşeşte pe cel al exporturilor de bunuri de consum) şi chiar devine excedentarîn perioadele cu un ritm mai redus de majorare a consumului sau de reducere a acestuia.

Soldul comerţului cu bunuri de capital (de investi ţii) are o componentă ciclică preponderentă, dar şi o componentă structurală, aceasta din urmă fiind rezultatul dispariţiei anumitor ramuri industriale interne producătoare de utilaje/instalaţii etc.

Soldul comerţului cu bunuri intermediare are cea mai mare importanţă în soldul total al comerţului cu bunuri, caracterizându-se printr-o componentă structurală mai pregnantă comparativ cu cea ciclică

Relansarea economică, dar şi creşterea absorbţiei de fonduri europene (inclusiv a subvenţiilor pentru agricultură) au condus la majorarea cererii de bunuri de capital (această frază nu a fost terminată cu punct, pentru că a fost copiată până la deschiderea parantezei și, probabil, cei care au realizat raportul au uitat să pună și punctul)

Acest paragrafe au fost scrise de profesorul ASE, Cristian Socol, în Ziarul Financiar, din iulie 2018. De asemenea, apar și într-un document al CNSP (instituția în subordinea căreia se află Consiliul), care a apărut ulterior.

Ordonanța lăcomiei, prevederi cu efecte negative în sectorul construcțiilor

Consiliul de programare economică se laudă cu Ordonanța 114, respectiv modificările pe zona construcțiilor.

„Prin O.U.G 114/2018, pentru domeniul construcţiilor, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se stabileşte în bani, fără a include sporuri şi alte adaosuri, la suma de 3.000 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 167,333 ore pe lună, reprezentând 17,928 lei/oră”, scrie în document.

La cum a fost scrisă, a generat nenumărate probleme, cu care sectorul se confruntă și astăzi. Am mai scris despre acest lucru. Menționăm câteva probleme apărute în practică, dintr-un material publicat la începutul anului:

• Dacă o firmă are activitate, să spunem, în principal în alt domeniu, iar pe locul al doilea se află construcții, ei bine, trebuie să aplice angajaților acest nivel al salariului. Asta nu e nimic, dar nu beneficiază de scutiri la contribuțiile de sănătate și pensii, așa cum au firmele care au cel puțin 80% din activitate în acest domeniu.

• Una altă ciudățenie este următoarea. Să spunem că firma X are ca activitate principală construcții (în proporție de 80% din cifra de afaceri), dar mai are și altă activitate: publicitate. Ei bine, aplică salariul minim și pentru angajații care lucrează pe partea de publicitate.

• De asemenea, tot o firmă de construcții, de data asta Y, are angajați de tipul femeie de serviciu. Va aplica salariul minim și celor care se urcă pe schelă și femeii de serviciu, deși intenția Guvernului pare să fi fost pentru aducerea muncitorilor în construcții.

• O altă ciudățenie o reprezintă distorsiunile care pot să apară pe piața muncii. Așa cum reiese din cele spune mai sus, există angajatori care pot să acorde facilitatea de scutire de impozit pe venit, contribuție de sănătate și de reducere a contribuției de pensie și alții care nu pot să acorde pentru că nu au 80% din cifra de afaceri în construcții. Angajatul va spune: “Stai puțin, ce vină am eu că tu, angajator, nu ai procentul de cifră de afaceri. Mă duc la unul are are. Am o facilitate personală eu, angajat, nu tu angajator”.

Multe alte probleme, vezi aici.

Cine face parte din Consiliul de Programare Economică

Ion Ghizdeanu – președinte, Comisia Națională de Prognoză

George Marian Ștefan – asistent universitar doctor, Academia de Studii Economice, Facultatea de Economie Teoretică și Aplicată (numit la începutul acestui an în locul lui Aurel Iancu, academician, Academia Română)

Dorin Jula – profesor universitar doctor, Universitatea Ecologică din București, Facultatea de Management Financiar (numit la începutul anului în locul lui Marius-Corneliu Marinaș – profesor universitar doctor, Academia de Studii Economice, Facultatea de Economie)

Cristian Socol – profesor universitar doctor, Academia de Studii Economice, Facultatea de Economie Teoretică și Aplic

Cristian Florin Ciurlău – conferențiar universitar doctor, Universitatea Creștină «Dimitrie Cantemir», București, Facultatea de Finanțe, Bănci și Contabilitate”.

Andrei Tudorel – profesor universitar doctor, Academia de Studii Economice, Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică

Leonard Cazan – director științific, Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES)

Strategia wageledgrowth, de care vorbeam la începutul acestui articol, pare a fi una inventată de către Cristian Socol, profesor ASE, mai ales că toate studiile pe care se bazeaza aceasta îl contrazic, fiind construită pe idei scoase din context. Vezi mai multe aici: ANALIZĂ ​Am ajuns cobai fără acceptul nostru. Ați auzit de wageledgrowth? Da sau nu, ne costă pe toți!